Complexul Energetic Hunedoara a cumpărat, marți, 150 de mii de certificate de carbon. Cantitatea nu este însă suficientă pentru a acoperi emisiile de anul trecut ca urmare a producerii energiei în termocentralele ce nu îndeplinesc condițiile de mediu.
”Am cumpărat ieri 150 de mii de bucăți. Avem nevoie de mult mai multe”, a declarat, miercuri, pentru Gazeta de Dimineață, Mihael Melczer, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.
Conform sursei citate, certificatele de carbon au fost achiziționate la un preț mult mai bun decât cel prezumat, și față de prețul cu care au fost cumpărate certificate de carbon în 2015.
Cele 150 de mii de certificate de carbon au fost cumpărate de pe Bursa Română de Mărfuri.
Acestea nu sunt însă suficiente societății energetice. Așa că societatea riscă o altă sancțiune de la Fondul de Mediu.
”Nu ne încadrăm, nici măcar pe o sucursală”, a completat Melczer.
Complexul Energetic Hunedoara riscă și în acest an o amendă importantă pentru neachiziționarea certificatelor de carbon. Pentru energia produsă anul trecut, CEH ar avea nevoie de 35 de milioane de lei pentru a achiziționa certificate de carbon. Așa arată estimările conducerii CEH. Aceste certificate trebuie achiziționate și depuse, anual, până la finele lunii aprilie.
Adică CEH nu se încadrează în timp să achiziționeze și restul certificatelor verzi necesare pentru 2016.
Producătorul hunedorean de energie a fost, în ultimii doi ani, în imposibilitatea de a depune certificatele de carbon obligatorii. Situația s-ar putea întâmpla și anul acesta.
În 2015 și 2016 CEH nu și-a onorat obligația legată de certificatele de carbon ceea ce i-a adus amenzi de peste un milion de lei. Iar aceste amenzi nu scutesc societatea de obligativitatea achiziționării certificatelor de carbon.
Anul trecut, Complexul Energetic Hunedoara a fost amendat de Fondul de Mediu cu 740 de milioane de lei, ca urmare a faptului că producătorul de energie nu a achiziționat certificatele de carbon până la 30 aprilie.
În 2015, CEH a primit o amendă de peste 538 milioane de lei, tot pentru lipsa certificatelor de carbon.
Fostul director al CEH, Emil Floruț, spunea că va contesta amenda de 538 milioane de lei, dar va face şi plângeri penale împotriva celor care au întârziat acordarea ajutorului de salvare.
Sub pretextul că CEH are nevoie de bani pentru achiziţionarea certificatelor de carbon, Guvernul Ponta a disimulat, în 2015, un ajutor de salvare pentru CEH, care primise și avizul Comisiei Europeană. După etapa europeană, partea română a întârziat – voit sau nu vor stabili organele de anchetă – acordarea acestui ajutor-împrumut, deşi acela era de importanţă imediată pentru achiziţionarea certificatelor de carbon.
CEH a cumpărat, într-un final, certificate de carbon, însă mult prea târziu și cu peste un milion de euro în plus.
Cele 98 de milioane de lei, cât reprezintă prima și singura tranșă din cele 167 de milioane aprobate de Guvern, au plecat spre băieții deștepți care acționează pe piața certificatelor de carbon.Pentru accesarea împrumutului, statul a ridicat administrarea fiscală de la CEH și a pus o serie de active, care să acopere valoarea celor 167 milioane de lei, sub sechestru.
Pe la colțuri se spunea că de fapt se urmărește închiderea societății pentru acoperirea urmelor lăsate de operațiunile ilegale și tăierea și vinderea la fier vechi a activelor. Aceasta este operațiunea cea mai de succes realizată de guvernele României de după Revoluție.
De remarcat că CEH a avut în vistierie certificate de carbon, însă aceste „bilete„ au fost vândute în 2014 de Termocentrala Mintia.
Peste 5,5 milioane de euro a obținut, în 2014, Complexul Energetic Hunedoara în urma vânzării certificatelor de carbon de către Electrocentrale Deva, mai exact Termocentrala Mintia. La acel moment, martie 2014, Mintia avea un surplus de circa 1,9 milioane de certificate.
Pe cele 919.050 certificate vândute, CEH a încasat 5.551.062 euro, adică aproape 25 milioane de lei. Banii nu se regăsesc în investiții, pentru că nu s-au retehnologizat nici minele, nu s-a făcut nici desulfurarea sau modernizarea grupurilor de la Mintia și nici nu s-au cumpărat echipamente. Banii au intrat la venituri și s-au dus pe ”cheltuieli curente”, adică pe datorii, cel mai probabil pe restanțe către anumite firme.
Mihaela MIHAI
