Petrila / Vizita consulului RFG

63
de Corneliu BRAN

Primăria orașului Petrila a primit, joi 23 mai, oaspeți de seamă. Așa cum ZVJ v-a anunțat din timp, consulul Republicii Federale Germane la Sibiu, domnul Hans Erich Tischler, și directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, domnul Sebastian Metz, s-au aflat ieri într-o vizită oficială în cel mai estic oraș al Văii Jiului. Vizita a fost intermediată de către Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană din București (AHK România), în baza bunelor relații pe care primarul Vasile Jurca le are de doi ani încoace cu această importantă instituție.
Din delegație au mai făcut parte o întreagă echipă din partea AHK România, dintre care amintim pe doamnele Ruxandra Dumitrescu, directorul Departamentului de Consiliere Piață, și Anca Hociotă, directorul Departamentului Membri și Formare Profesională, acestea având și rolul de translator al discuțiilor, și pe Vlad Tatu, coordonator birou regional Transilvania.

Evenimentele de la primărie
Prima oprire a delegației a avut loc la Primăria orașului Petrila. Cu câteva minute înainte de orele 10:00, primarul Vasile Jurca, alături de viceprimar, de câțiva consilieri locali și directori din primărie, precum și de directorul Colegiului Tehnic „Constantin Brâncuși” din localitate, doamna Cecilia Mitran,
i-a întâmpinat pe înalții oaspeți germani. Au mai fost prezenți, de asemenea, și o serie de investitori locali, unii dintre ei de origine germană, iar alții, precum patronul Simaus Rom, oameni care au contracte și care lucrează pentru export, inclusiv cu Germania Federală, de ani și ani de zile.
Firește că n-au lipsit tradiționala pâine și sare oferită oaspeților, conform obiceiului românesc, oferite de către doi elevi ai liceului amintit, situat la doar câțiva pași de primărie.
După strângerile de mâini și urările de bun venit și bun găsit și după un scurt schimb de amabilități protocolare, delegația și cei prezenți au fost poftiți de primarul Petrilei în birou său.
După prezentările făcute de cele două delegații, discuțiile ce au urmat au fost destul de interesante. Concluzia lor este că de-acum înainte Petrila și Valea Jiului vor avea un prieten de nădejde: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, cu implicarea directă a directorului general Sebastian Metz. Dar și un aliat permanent, fiind vorba aici de consulul german Hans Erich Tischler.
Nu putem reda ce s-a discutat aproape trei sferturi de ceas, dar vă putem face un scurt rezumat al ideilor și subiectelor expuse. Partea germană, prin cei doi înalți oficiali, a vorbit de investiții germane la Petrila și în Valea Jiului. Consideră oportun faptul că de mai multă vreme primarul Petrilei și toți primarii din Valea Jiului au relații și contacte directe cu Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, fiind amintite și o serie de acțiuni organizate de această instituție, în țară sau străinătate, inclusiv Germania, la care primarii Văii Jiului au participat, târgul expozițional de la Munchen de anul trecut fiind dat ca exemplu, printre multe altele.

Interesați de facilitățile oferite de administrația locală posibililor investitori. O mică eroare de percepție care poate fi îndreptată
Consulul Republicii Federale Germania și directorul general al AHK România au dorit să afle de la primar ce le poate oferi orașul eventualilor investitori germani interesați să investească în Petrila, în domenii de activitate diferite. Totodată, au fost foarte curioși să afle cum stă Petrila în privința forței de muncă. Aici, din discuții ne-am dat seama că există o gravă eroare de percepție și care trebuie reparată imediat și mare păcat că invitații germani au plecat cu răspunsurile oferite, atât de investitorul german la Petrila aflat în sală, cât și de către ceilalți care au vorbit din partea petrileană, cu excepția primarului – care n-a marșat la această idee, dar nici n-a intervenit din păcate, decât ulterior, la declarațiile făcute presei afară. Pentru că în sală s-a spus ceva de genul „nu există forță de muncă, deoarece mulți tineri au plecat din țară să lucreze în străinătate”. Cu tot respectul, la o populație de vreo 25.000 de oameni, din care vreo 1.700-2.000 sunt activi, după câte ne-a declarat ulterior chiar primarul Vasile Jurca, nu se poate să nu mai rămână forță de muncă, chiar dacă scădem copiii și pensionarii. Eventual cei prezenți au vrut să spună, probabil, că nu există forță de muncă specializată pe anumite domenii de activitate căutate pe piața muncii actualmente, dar asta e o altă discuție. De ce? Pentru că de aceea există posibilitatea de reconversie profesională, de recalificare într-un domeniu sau altul. La fel a fost și în Polonia sau Cehia, dacă ar fi să dăm exemplu de două țări aflate în trecut în așa-zisul „lagăr socialist”, dar acolo s-a trecut în flux continuu, ani de zile, la aceste cursuri practice și teoretice de reconversie profesională, fie cu serioase fonduri europene fie cu ajutorul guvernelor statelor respective. Să sperăm că măcar mesajul nostru din ZVJ va fi citit de cineva ce a participat în această delegație și se va șterge această idee. Valea Jiului, toată, e plină de oameni care n-au locuri de muncă, de diverse vârste, oameni ce pot fi recalificați în meserii ce se caută acum, sau în meserii care le-ar fi utile investitorilor, fie că sunt ei germani, francezi, italieni sau români.

Primarul Petrilei vrea deschidere și investiții pentru oraș
Primarul Vasile Jurca a apăsat pe problema atragerii investitorilor, subliniind faptul că la Petrila există un cadru excelent pentru desfășurarea diferitelor activități, fie că vorbim de industrie mică sau mijlocie, fie că vorbim de servicii sau turism.
Ne-a plăcut și prezentarea făcută de Marcu de la „Simaus Rom”, un investitor român care dă de lucru la 125 de persoane din Petrila a cărui firmă lucrează 95% doar pentru export, având contracte cu firme din Germania, Austria, Elveția sau Ungaria. Este un adevăr în tot ce a spus Marcu: tinerii din singurul liceu din localitate, unul tehnic, ar trebui să fie calificați pe ce se cere azi, iar firmele din oraș ar trebui apoi să-i atragă, acestea toate asigurând rezonabil pe viitor forța de muncă din oraș.
Interesante au fost și micile cadouri făcute de profesorul Radu Chința și de primărie celor din delegație, niște păpușele interesante realizate de copiii de la Clubul Copiilor din Petrila, oaspeții fiind chiar plăcut impresionați.
În fine, după aproape un ceas de la sosire, delegațiile celor două părți au plecat pe jos la următoarea destinație: Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși”.

Impresionați de inteligența puștilor din echipa de robotică RO 063 WAFY
Mai bine de o oră s-a stat la liceul din localitate, sala de sport a liceului fiind locul ales pentru eveniment. Un loc inspirat ales, unde peste 100 de oameni au stat lejer și relaxat, fiind pregătit din timp tot ce trebuie. Nu vom insista pe tot ce s-a întâmplat timp de un ceas în sala de sport, pe cuvântul doamnei director și pe ce s-a mai spus, că ar însemna să umplem ediția. Dar două chestiuni vrem să fie scoase în evidență, că așa au fost și merită subliniate.  Prima dintre ele ține de acest grup de robotică, faima liceului petrilean, după cum a subliniat și directorul Cecilia Mitran, echipa RO 063 WAFY, premiată la cel mai mare concurs de profil din țară pentru roboțelul creat de acești tineri inteligenți, cu care Petrila are de ce se mândri. Demonstrația făcută de tineri i-a impresionat pe oaspeți. Atât consulul german, cât și directorul general al AHK România au declarat ulterior că acești tineri inteligenți arată că viitoarele investiții la Petrila, dacă vor fi făcute, vor fi pe deplin justificate, potențialul uman fiind enorm în această zonă și în Valea Jiului în general. I-am văzut pe cei din delegația germană plăcut surprinși în timpul demonstrației roboțelului, zâmbitori și foarte calzi. Semn că inteligența bate filmul întotdeauna, iar poporul român, oricum ar fi catalogat el, numai de lipsă inteligență nu poate fi acuzat.
Un al doilea aspect discutat a ținut de învățământul dual, partea germană fiind de părere că acesta nu trebuie să lipsească la liceul petrilean, cum astăzi se întâmplă și după cum a recunoscut și directorul liceului. Cecilia Mitran a spus celor prezenți că ar fi interesată ca măcar să se înceapă la liceu cu o clasă de formare profesională în domenii tehnice și tot ar fi ceva, iar aici mai mult sprijin ar putea apărea pe viitor din partea doamnei Anca Hociotă, șeful Departamentului Membri și Formare Profesională din cadrul AHK România, care de altfel a și discutat cu directorul liceului această chestiune.

Două declarații la cald
După o poză de grup cu acei tineri minunați, coordonați de mentorul Nicoleta Cândea, prezentă de asemenea alături de echipă, înalții oaspeți și ambele delegații au părăsit liceul, nu înainte să primim scurte declarații în curtea liceului.
„Sunt absolut impresionat de ceea ce au realizat copiii, aici la școala tehnică, și de aceea cred că având această clasă de robotică ar trebui ca de anul viitor pe acest domeniu ar trebui să se pună bazele. Credem că Valea Jiului oferă diverse posibilități și acum discutăm cu domnul primar pentru a vedea concret unde pot să investească companiile germane. Am remarcat și faptul că peisajul este, într-adevăr, frumos, aerul este foarte curat și cu siguranță turismul este o branșă care se va dezvolta aici și va oferi posibilități de investiții pentru a dezvolta zona”, a declarat Hans Erich Tischler, consulul Republicii Federale Germania la Sibiu.
„În primul rând, vreau să-i convingem pe oaspeții noștri prin deschiderea noastră totală vizavi de investitorii care și-ar dori să vină în Petrila, și nu numai, ci în întreagă Valea Jiului. Așa cum am spus, anul trecut toate primăriile din Valea Jiului ne-am propus să gândim altfel, să gândim integrat, pentru că Valea Jiului este o zonă compactă, cu aceleași probleme, dar și cu aceleași tradiții și obiceiuri sau frumuseți locale, iar dacă vine un investitor la Petroșani pot lucra și oameni din Petrila, sau invers. Dacă mă întrebați de facilități pentru investitori, cum am fost întrebat și de oaspeții noștri, în primul rând v-aș spune că avem în momentul de față cele mai mici prețuri la concesiuni, în momentul acesta scoatem la licitație un hectar și două sute de teren pentru construirea unei hale de producție, la un preț, atenție, de 0,25 bani pe metrul pătrat, zic eu cel mai atrăgător preț din toată țara. Apoi, în materie de utilități, investitorii le pot găsi aproape, undeva în zona fostei Mine Petrila. Avem rețeaua mare de gaz acolo, avem canalizarea realizată de noi împreună cu Apa Serv, avem rețeaua de apă potabilă, rețeaua de energie electrică, avem stația mare, trafo, în zona Bosnea, unde se pot face branșamente la orice capacitate, avem drumuri, acum inclusiv și drumul de centură. Vizavi de turism, am discutat deja cu domnul consul și recomand zona Șureanu. Consider că dacă reușim să facem acolo acea conexiune, ar fi extraordinar pentru potențialul turistic din zona Petrilei. La fel, o altă recomandare a mea vizează Cheile Jiețului, practic accesul înspre Transalpina. Acolo, din păcate, încă avem de lucru, pentru că știți bine că acel drum național nu arată cum trebuie, dar să sperăm că vom găsi soluții sau că se vor găsi de cei în drept, astfel încât să se rezolve și această problemă. Vizavi de forța de muncă și de lipsa ei, nu cred că este vorba de Valea Jiului. Așa cum am spus-o și azi, în momentul la care domnul Lembeg, investitorul german din Petrila, când a dat anunț de angajare au venit la primăria din Petrila peste 100 de oameni. E o temă de discutat. Da, probabil se face confuzie între forța de muncă și faptul că aceasta ar trebui să fie recalificată în domenii căutate pe piața muncii. Asta e altceva… Faptul că avem 24.000 de locuitori în orașul Petrila și avem doar 1.500-1.800 de locuri de muncă, nu putem vorbi că nu ar fi destulă forță de muncă neocupată. Probabil se confundă treaba…”.
Restul declarațiilor legate de învățământul dual îl vom prezenta în ediția viitoare a ziarului nostru.
După liceu, delegațiile au plecat spre fosta Mină Petrila. Apoi, după un binemeritat prânz, a urmat ultima oprire: Universitatea din Petroșani. Câteva amănunte despre ceea ce s-a întâmplat acolo vă prezentăm în materialul alăturat.

Comenteaza

Comenteaza