DISTRIBUIȚI

Cinci dintre clădirile care au făcut parte din patrimoniul minei Petrila nu se mai regăsesc nicăieri. Nici între cele pentru care Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului are aviz de demolare, nici între cele cerute de administrația locală, care nu fac parte din clădirile incluse deja în patrimoniul istoric.

Reprezentanții Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului spun că acum trebuie obținut un nou aviz de la Ministerul Culturii pentru ca acestea să poată fi demolate, întrucât fac parte din zona de protecție a celor cinci clădiri înscrise deja în patrimoniul istoric național.

”Din cele 23 de clădiri care au rămas în zona de protecție a celor cinci declarate monument istoric, administrația publică locală dorește să renunțe la cinci dintre ele și acestea să facă obiectul demolării. Nu putem să le demolăm decât după ce Minsiterul Culturii dă un nou aviz prin care să treacă ca libere de sarcini și posibil de demolat”, a declarat, pentru Gazeta de Dimineață, Petru Drăgoescu, directorul tehnic al Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului.

Printre cele cinci clădiri de care administrația locală de la Petrila nu mai are nevoie, se regăsesc separația veche și turnul puțului cu schip vechi.

SNÎMVJ are aviz de demolare a 25 de clădiri.

”Până în 15 martie Primăria Petrila trebuie să obțină aviz de demolare pentru cele cinci clădiri pe care nu le mai vrea”, a mai spus Drăgoescu.

Conform sursei citate, demolarea clădirilor ar conduce la asigurarea materialului necesar pentru rambleierea puțului centru care a fost umplut doar pe jumătate.

”Dacă nu vom primi girul pentru demolarea celor cinci clădiri, atunci va trebui să ne orientăm și să luăm din altă parte materialul necesar pentru rambleierea puțului”, a completat Drăgoescu.

De partea cealaltă, primarul orașului Petrila, Vasile Jurca, susține că cele cinci clădiri nu fac parte din cele 23 pentru care administrația locală a făcut demersuri să rămână în picioare.

”Cele cinci clădiri pentru care noi am solicitat Ministerului Culturii să dea aviz pentru dărâmare nu fac parte din cele 23 pe care le-am cerut. Aceste clădiri nu au fost cerute de noi și nu sunt cuprinse nici în avizul de demolare eliberat de minister. Când s-au dus să reavizeze certificatul de urbanism pe restul de execuție nu le-au primit. Nu știu de ce. Am fost la fața locului, am constatat că nu fac parte din cele 23 pe care le-am solicitat și atunci am făcut un memoriu către Ministerul Culturii în care arătăm că aceste clădiri nu le-am cerut și ar reprezenta o povară pentru administrația locală”, a precizat primarul Vasile Jurca.

Mai mult de 7 milioane de lei este valoarea clădirilor ce au aparţinut fostei unităţi miniere din Petrila, pe care administraţia publică ar vrea să le preia de la Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului. Aici sunt incluse și imobilele trecute în patrimoniul istoric național.

Valoarea clădirilor a fost stabilită în urma unei evaluări comandate şi plătite de SNIMVJ, care a costat 8.300 de lei. Valoarea stabilită de evaluator este foarte apropiată de cea de inventar, iar clădirile ar urma să ajungă în patrimoniul Primăriei Petrila. Este nevoie, însă, de acceptul Ministerului Finanţelor şi de cel al Ministerului Energiei.

În decembrie 2015 Ministerul Culturii a oprit demolările de pe fosta platformă industrială a Minei Petrila şi asta după ce a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului Culturii prin care clădirile au fost încadrate în grupa valorică “A”. Preparația veche, Puțul Centru, atelierul mecanic, puțul cu schip și compresoarele vechi sunt clădirile monumente istorice de la mina Petrila încadrate în categoria “A”. Pe listă se mai află și vechea centrală termică, dar aceasta a fost demolată de administrația locală înainte ca lista să fie avizată de oficialii Ministerului Culturii.

Demersul de clasificare al clădirilor a fost făcut de Vasilică Jurca – viceprimar la acea vreme  – împreună cu Irina Iamandescu, Ilinca Păun și Ina Stoian- arhitecte din București, Cristina Sucală – arhitect Franța, Dragoș Dascălu – profesor de arhitectură la Cluj și Ion Barbu. Prin acest demers, clădirile cu valoare istorică au scăpat de la demolare, după ce au fost iniţial prinse în programul de închidere şi ecologizare a Minei Petrila, contract câștigat de Castrum Corporation. Valoarea contractului pentru mina Petrila, care prevede ”reabilitare și recultivare suprafețe” este de circa 20,5 milioane de lei.

Potrivit anunțului de licitație, contractul prevede ”execuția de lucrări de închidere a minelor (reabilitare și recultivare suprafețe) conform proiectului tehnic de închidere și ecologizare aferent sucursalei miniere Petrila”.

Mina Petrila este prima din cele trei mine ale SNÎMVJ care a fost închisă. Ecologizarea perimetrului minier Petrila ar fi trebuit realizată pe parcursul anului 2016, însă acest lucru a fost imposibil din cauza faptului că mai multe clădiri au intrat în patrimoniul istoric.

Mihaela MIHAI

Comenteaza

Comenteaza