Bankwatch și Greenpeace – organizațiile cheie care au convins Comisia Europeană că proiectul de tranziție energetică din Valea Jiului este absolut necesar să fie finanțat, după ce Ministerul Fondurilor Europene ne-a pus pe tușă

61
de Alina PIPAN

Este foarte important ca primarii din Valea Jiului să nu se fi plimbat doar până la Bruxelles să semneze un memorandum de două pagini. Este, de asemenea, la fel de important ca memorandumul să fie respectat, și să se realizeze demersuri concrete în acest sens. Practic, în acest moment nici nu știm ce ar trebui să se întâmple în faza următoare pentru a demara proiectul comun. Știm doar că primarii din Valea Jiului vor stațiuni turistice, baze de agrement, platforme industriale, dar mai importantă decât aceste investiții este tranziția enegetică, deci înlocuirea exploatării miniere cu producția de energie regenerabilă, folosindu-ne de oamenii din sistemul minier.

Interesul Ministerului Fondurilor Europene pentru acest proiect de reconversie al Văii Jiului este limitat, și nu ar fi fost vizibil în Comisia Europeană dacă nu se făcea un lobby susținut, agresiv de  Bankwatch și Greenpeace, organizații cărora chiar le pasă de mediul înconjurător, dau importanță emisiilor SO2, NOx, PM, și înțeleg necesitatea tranziției de la producerea energiei termice la producerea energiei verzi.

La Bruxelles aceștia au cerut înființarea ITI și au cerut asistența tehnică din partea Comisiei Europene, dar și parteneriate cu cei din Vest, care deja au implementat proiecte  de acest fel, și au beneficiat de fondurile europene pentru a finanța zonele miniere de tranziție, iar exemplele de bună practică au fost prezentate la Bruxelles, din zonele miniere Limburg și Dundee.

 

Că Ministerul Fondurilor Europene nu  prioritizează Valea Jiului este evident. Faptele vorbesc mai mult decât orice. De exemplu, vorbim de 3 ani deja despre acest tip de proiect pentru finanțarea zonelor miniere în tranziție, cu toate acestea,  Elaboratorul Strategiei care urmează Memorandumului Guvernului de anul trecut, va fi ales doar în octombrie a acestui an. Deci strategia va fi probabil finalizată doar anul viitor. Bankwatch și Greenpeace au făcut scurtcircuitul pe lângă MFE, pentru prioritizarea Văii direct la membrii responsabili ai Comisiei Europene. Dacă pentru Guvern Valea Jiului este puțin vizibilă, pentru Comisia Europeană, după această săptămână, în care s-au prezentat date și proiecte concrete, Valea Jiului a trecut în topul regiunilor finanțabile imediat.

Klaus-Dieter Borchardt – Deputy Director General, DG ENER și  Aleksandra Tomczak Policy Coordinator – EU Coal at European Commission au fost personajele cheie din Comisia Europeană care au susținut că Valea Jiului trebuie să fie un  proiect pilot. Aceștia au vizitat în aprile țara noastră și s-au interesat de progresele României în obținerea finanțării.

 

“Parteneriatul pentru Tranziție Justă reprezintă o măsură esențială pentru începerea unui proces de dezvoltare economică fără emisii de carbon a Văii Jiului. Primarii înțeleg cel mai bine că este nevoie de alternative economice la cărbune în Valea Jiului și că viitorul comunităților pe care le reprezintă depinde de această tranziție către energii curate.”, a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii Greenpeace România. “Organizațiile noastre au susținut implicarea tuturor actorilor în procesul de tranziție de când România a fost inclusă în Platformă, și de aceea am organizat vizita Comisiei în Valea Jiului. Ne-am dorit ca această inițiativă să se concretizeze, și de aceea Parteneriatul de astăzi este important – doar prin colaborarea autorităților este posibilă diversificarea economică a zonei”, Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.

Organizația are în permanență evaluare toate termocentralele din România. Aceștia au încadrat grupurile de la Paroșeni și Mintia ca Nesigure din punct de vedere al protecției mediului.

”Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) al României conține estimări chestionabile, care sugerează că 2.2 GW de putere instalată pe cărbune vor fi retrași până la sfârșitul anului”, se arată într-o analiză Bankwatch România.

 

”Mintia. Unitatea 2 este singura instalație a termocentralei care nu beneficiază de derogări de la limitele de emisii prin Planul Național de Tranziție. Acest lucru se datorează faptului că reglementările Directivei privind instalațiile mari de ardere nu i se aplică, cu condiția de a funcționa maxim 20 000 de ore până la 31.12.2015.

Însă acest lucru nu s-a întâmplat. Conform celui mai recent Raport Anual de Mediu, această unitate a funcționat timp de 1 270 de ore numai în 2017, încălcând clar directiva13. În continuarea raportului se menționează că „pentru unitatea 2, Complexul Energetic Hunedoara nu a luat o decizie privind retragerea definitivă din exploatare înainte de inițierea procedurii de insolvență (…) Unitatea 2 a fost pornită în iulie 2017 pentru teste”. Celelalte unități ale termocentralei Mintia nu au fost nici ele modernizate. Strategia Energetică Națională menționează că, în afara unității 3, celelalte instalații vor fi retrase.

Compania națională de gaze naturale Romgaz a anunțat, de asemenea, intenția de a construi în viitorul apropiat o unitate pe gaze naturale pe amplasamentul termocentralei Mintia.

Paroșeni. Împreună cu cealaltă termocentrală a Complexului Energetic Hunedoara (CEH) – Mintia –Paroșeni funcționează și astăzi ilegal, în lipsa unei autorizații integrate de mediu. CEH se află într-o situație economică precară, gestionând în același timp și patru mine de huilă nerentabile. După multe întârzieri, lucrurile au început să evolueze anul trecut și la Paroșeni, când o investiție de EUR 65 milioane pentru reducerea emisiilor de SO2 a fost demarată16. Nu este calr însă dacă celelalte valori limită de emisii ale BAT 2021 vor fi respectate, având în vedere că unitatea nu deține tehnologie de reducere necatalitică selectivă a oxizilor de azot (SNCR)”, conform Bankwatch.

 

PAROȘENI capacitate MW 150, fără AIM

MINTIA 2 capacitate MW 210, fără AIM

MINTIA 3 capacitate MW 235, fără AIM, derogare/ poluanți/ valabilitate SO2, NOx, PM – 30.06.2020

MINTIA 4  capacitate 210,  fără AIM, derogare/ poluanți/ valabilitate SO2, NOx, PM – 30.06.2020

MINTIA 5 capacitate 210, fără AIM, derogare/ poluanți/ valabilitate SO2, NOx, PM – 30.06.2020

MINTIA 6 capacitate 210, fără AIM, derogare/ poluanți/ valabilitate SO2, NOx, PM – 30.06.2020

Comenteaza

Comenteaza