Brigadierul Cătălin Cenuşă, la 8 ani de la exploziile de la Mina Petrila

380
de Corneliu BRAN
S-au scurs 8 ani negri de la tragicul eveniment de la Mina Petrila, când trei explozii au curmat, rând pe rând, vieţile a 13 mineri şi salvatori şi au rănit alte câteva zeci. Numărul 15 a fost unul cu ghinion pentru această mină, dacă ţinem cont că 15 ortaci au fost răniţi destul de grav, că data era una de 15 şi că prima explozie a avut loc undeva după orele 15,00.
Minerii şi o parte din petrilenii cu frică de Dumnezeu şi cu o fire creştină nu au uitat şi nu vor uita această tragedie. Câteva zeci de foşti mineri ai acestei exploatări, foşti colegi cu cei trecuţi violent într-o lume, s-au aflat marţi, în jurul orelor 12,00, în sala de apel a minei din clădirea principală. Printre ei i-am regăsit şi pe foştii directori ai minei, Constantin Jujan şi Ion Simion, dar şi pe actualul director general al SNÎMVJ Petroşani, Aurel Anghel şi pe brigadierul Cătălin Cenuşă, împreună cu o parte din fosta sa brigadă de la Mina Petrila, mulţi dintre ei lucrând acum tot la aceeaşi brigadă, dar la Mina Lonea. De altfel, trebuie să spunem că toată această acţiune de suflet a fost iniţiată şi organizată de brigadierul Cătălin Cenuşă, fostul lider al sindicatului „Noi Orizonturi” (dispărut şi el între timp ca şi mina) şi de o mână de ortaci. Menţionăm aceasta ca nu cumva alţii, de exemplu, politicieni, să-şi însuşească această iniţiativă.
Pe lângă toţi aceştia, am văzut, cu lumânările în mâini şi cu feţele triste, părinţi îndureraţi, soţii, copii şi fraţi ai celor ce au fost răpuşi acum opt ani de valul de explozii din subteran. Fie-le ţărâna uşoară şi Dumnezeu să-i ierte şi să-i aibă în paza Sa!
Un sobor de preoţi – format din părintele Gabriel Bulf, Leon Tetileanu (parohul bisericii ortodoxe ce se află în apropierea minei), Alexandru Popescu şi Florin Vîlcea – a oficiat o slujbă de pomenire pentru sufletele celor adormiţi. Apoi, toată lumea s-a îndreptat către troiţa de lângă clădire, unde au fost depuse coroanele.
Probabil din motive financiare sau, pir şi simplu din nesimţire, din partea Primăriei oraşului Petrila nimeni n-a venit nici măcar cu o jerbă de flori, să nu zicem coroană. Vă vine sau nu să credeţi, niciun funcţionar, să nu mai vorbim de vreun membru al Executivului petrilean nu s-a sinchisit să ajungă la eveniment, deşi au fost invitaţi! Ba chiar, ştim sigur că primarul ştia de luni, poate chiar mai devreme, de acest eveniment. Dacă viceprimarul e plecat prin Italia şi ar avea o scuză mică (putea eventual să desemneze pe cineva cu o coroană din partea sa prin Facebook, că tot îi place să scrie şi să se fălească pe-acolo; apropo, domnul Curtean, veniţi din Italia cu investitori sau fără? Că ne gândim că de asta v-aţi dus pe-acolo, prin cizmă, nu să vă plimbaţi în timp ce Petrila se află sub gheaţă încă nerezolvată…), primarul s-a reîntors de la Bucureşti după şedinţa de la guvern de luni legată de clădirile minei Petrila, cu Ionel Dancă, consilierul Primului-ministru Cioloş şi cu conducerea SNÎMVJ şi alţi directori din ministere! Care e motivul absenţei de marţi doar edilul ştie, însă, repetăm, ortacii chiar s-au simţit jigniţi, nebăgaţi în seamă… „No, e frumos aşa domnule primar, domnule viceprimar? Bine vă mai şade… bată-vă să vă bată!”, cam aşa v-ar spune minerii de la fostă Mină Petrila dacă v-ar vedea.
După troiţă şi depunerea de coroane a urmat o altă mică slujbă în faţa fostei Staţii de Salvare a fostei mine. Acolo, Cenuşe, Anghel şi ceilalţi au aprins şi au lăsat pe pervazul clădirii lumânâri, spunând şi câteva rugăciuni pentru aceşti bravi salvatori care şi-au pierdut viaţa.
„Este un eveniment trist de care ne aducem aminte în fiecare an, iar dacă coroborăm cu închiderea minei, el devine şi mai trist. Dar asta nu înseamnă că cei care şi-au dat viaţa în adâncurile acestei mine nu trebuie să fie comemoraţi şi să ne aducem aminte de ei măcar în fiecare an. Îmi exprim întreaga compasiune faţă de ei şi faţă de toţi cei care au căzut la datorie pe timpul funcţionării acestei mine şi mă încearcă un sentiment de tristeţe pe care nu mi-l pot stăpâni. În acelaşi timp, venim cu drag să încercăm să fim mai aproape de ei, măcar spiritual şi de familiile lor îndurerate. Acest lucru ce se întâmplă azi nu trebuie uitat an de an, în sensul acesta noi avem discuţii cu cei din administraţiile oraşelor, din cadrul bisericilor şi din cadrul reprezentanţilor de bază ai comunităţii locale ca astfel de comemorări de la toate minele noastre să nu fie cumva uitate sau trecute cu vederea! Avem obligaţia ca atât cât trăim pe acest Pământ să ne aducem aminte de ei, toţi, adevăraţi eroi, oameni care au luptat cu subteranele pentru o pâine mai albă, pentru a avea ce pune pe masa familiei. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească!”, a declarat directorul Aurel Anghel pentru ZVJ la final.
„Marcate unul peste celălalt, evenimentele de care ne aducem aminte azi sunt mai mult decât triste, sunt tragice. Atât accidentul nefericit de acum opt ani, când 15 dintre ai noştri au pierit, iar alte câteva zeci au fost răniţi, cât şi închiderea minei de acum un an pot spune că sunt două evenimente care după părerea mea au schimbat faţa mineritului nostru şi au ajutat la declinul acestuia, dar şi la declinul economiei cu seamă a oraşului Petrila.  Sunt trist azi, mă simt rănit, am în faţă amintiri dureroase din acel an fatidic 2008. Văd şi acum privirile disperate ale mamelor, soţiilor şi fiicelor celor decedaţi. Aud ca prin vis strigătele de ajutor ale celor răniţi. Acum opt ani, acel fenomen nedorit s-a întâmplat prin întrunirea unor factori necontrolabili după părerea şi experienţa mea din subteran, mina luându-şi încă o dată ofranda. Cei 13 mineri şi salvatori vor rămâne în veşnică amintirea noastră şi de aceea, chiar dacă mina s-a închis şi brigada mea are azi exact un an şi două săptămâni de când s-a transferat la Mina Lonea, m-am gândit, împreună cu câţiva ortaci să organizăm azi aici acest moment de readucere aminte şi de pomenire faţă de aceşti colegi. Dumnezeu să-i apere şi să-i ocrotească pe ei şi pe familiile lor!”, a menţionat pentru ZVJ, cu lacrimi în ochi, brigadierul Cenuşă.

Comenteaza

Comenteaza