Curtea de Conturi: ANRM nu a participat și nu a semnat niciun proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor de închidere și ecologizare a obiectivelor miniere

246

Un raport al Curții de Conturi arată că Agenția Națională de Resurse Minerale nu a semnat niciun proces verbal la finalizarea lucrărilor de închidere a perimetrelor miniere. Controlul Curții de Conturi a vizat performanța privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015.

Începând cu anul 1998, prin 11 hotărâri ale Guvernului (nr. 816/1998, nr. 17/1999, nr. 720/1999, nr. 493/2000, nr. 602/2001, nr. 899/2002, nr. 926/2003, nr. 1846/2004, nr. 1008/2006, nr. 644/2007 și nr. 997/2010) a fost aprobată închiderea definitivă, conservarea şi monitorizarea factorilor de mediu postînchidere a 556 mine, amplasate pe teritoriul administrativ a 227 comunităţi locale din 28 judeţe. În cadrul acestor obiective miniere se regăsesc depozite de deşeuri industriale care intră sub incidenţa prevederilor legislaţiei în vigoare privind depozitarea şi punerea în siguranţă a deşeurilor periculoase, respectiv 78 iazuri de decantare cu un volum total înmagazinat de 341,31 milioane mc şi o suprafaţă ocupată de cca 1.770 ha şi 675 halde miniere cu un volum de 3.101,92 milioane mc şi o suprafaţă ocupată de cca 9.260 ha. Pentru acestea trebuie asigurată urmărirea stabilităţii în timp a depozitelor miniere şi efectuarea lucrărilor şi activităţilor minime necesare punerii în siguranţă. Totodată mai trebiau realizate 2.504 lucrări miniere de legătură cu suprafaţa (galerii, puţuri, suitori), prin care, se poate pătrunde în subteran într-o atmosferă minieră întreţinută artificial.

Pentru a putea fi închise și ecologizate perimetrele miniere, în 2002 Guvernul a înființat Convresmin, condusă de câțiva ani de fostul președinte al Consiliului de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara, Ioan Stamin Purcaru.

Curtea de Conturi arată că potrivit Legii Minelor, responsabilitatea urmăririi obligaţiilor rezultate din planul de încetare a activităţii minei sau a carierei aparţine ANRM.  Aceasta însă nu a urmărit lucrările de închidere.

”S-a constatat neurmărirea lucrărilor de închidere a obiectivelor miniere, aprobate la închidere definitivă prin Hotărâre a Guvernului, precum și neemiterea deciziilor de încetare a activităților miniere. ANRM nu a participat și nu a semnat niciun proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor de închidere și ecologizare a obiectivelor miniere finalizate, lucrări efectuate de societățile desemnate de SC “Conversmin” SA (societate ce a asigurat managementul investiţional privind atribuirea contractelor de achiziție publică) să execute lucrări în cadrul obiectivelor miniere a căror închidere definitivă a fost aprobată prin hotărâre a Guvernului. ANRM nu a emis deciziile de încetare a concesiunii miniere, acolo unde era cazul”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Totodată, Agenția Națională de Resurse Minerale nu a clarificat situația juridică a licențelor ce au avut ca obiect concesionarea unor perimetre situate în cadrul obiectivelor miniere aprobate la închidere definitivă.

”S-a constatat faptul că societățile desemnate să execute lucrări în cadrul obiectivelor miniere a căror închidere definitivă a fost aprobată prin hotărâre a Guvernului, nu au prezentat spre avizare, compartimentelor de inspecție teritorială din cadrul ANRM, proiectele tehnice în baza cărora s-au executat lucrările de închidere, conservare, ecologizare”, mai arată Curtea de Conturi.

Inspectorii de la Curtea de Conturi arată că obiectivele miniere la care s-a sistat activitatea de extracţie a substanţelor minerale utile prezintă un grad ridicat de risc asociat, datorat golurilor tehnologice subterane. Acestea generează acumulări de gaze toxice şi potenţial exploziv, fenomene de subsidenţă, prăbuşiri necontrolate a suprafeţelor şi alunecări masive de teren, destabilizări ale depozitelor de deşeuri periculoase cu urmări catastrofale asupra comunităţilor adiacente şi a mediului înconjurător, cu posibile efecte transfrontaliere.

Minerii au fost ”teroriștii„ României. În ultimii 25 de ani statul i-a decimat cu o asemenea viteză astfel încât de la 60 de mii câți erau, în 1996, la ora actuală mai coboară în subteran vreo 6000.

Peste un miliard de lei noi – circa 222 de milioane de euro- a pompat, statul, în ultimii 11-12 ani pe diferite lucrări de închidere și ecologizare a perimetrelor miniere. Banii s-au dus către Conversmin, compania de stat specializată în închiderea de perimetre miniere, care a organizat licitații câștigate de ”o mână„ de firme care s-a pliat pe cerința pieței devenind specialiste în închidere și ecologizarea de perimetre miniere. În toți acești ani, mineritul din Valea Jiului nu a avut parte de retehnologizări. Statul, acționar unic la companiile ce au înglobat unitățile miniere din Valea Jiului, s-a limitat la închiderea perimetrelor miniere și disponibilizarea de personal. Așa se face că acum s-a ajuns ca producția zilnică de huilă să fie sub 5000 de tone, iar numărul minerilor care mai extrag huila să fie aproximativ egal cu cel al tonelor scoase la suprafață.

Pentru 2015, CONVERSMIN a avut alocate pentru conservarea și ecologizarea minelor aproximativ 42 milioane de lei (9,45 milioane de euro). În 2014, pentru conservare și ecologizare au fost disponibile 57 de milioane de lei, iar între 2005 şi 2014 alte aproape 920 de milioane de lei. Adică în 10 ani, peste un miliard de lei noi s-au dus pe închideri de mine.

De la Conversmin au venit bani, mulți și în Valea Jiului, zonă în care din 1997 se tot restrânge activitatea minieră. Fostele perimetre miniere au înghițit bani mulți pentru închidere și ecologizare, de la est la vest fiind zone întregi pentru care s-au alocat bani în vederea închiderii. Atâta s-a atribuit la lucrări pe diferite obiective încât nimeni nu știe exact pe ce s-au cheltuit banii. Chiar și cei care lucrează în minerit au probleme de identificare a perimetrelor care au fost ”închise și ecologizate„.

România a demonstrat că nu dă doi bani pe rezervele de cărbune pe care le are așa că, la nivelul Văii Jiului cel puțin, 500 de milioane de tone de huilă vor rămâne în subteran, fără a fi scoase vreodată la suprafață. Este vorba despre acel zăcământ ce a contribuit din plin la industrializarea României și acum, prin metoda ”picătura chinezească” e dus spre faliment.

Mihaela MIHAI

FOTO: Panoramio

Gazeta de dimineata

 

Comenteaza

Comenteaza