Din ciclul „Nu-l plânge pe omul sărac, că ajungi să-i porți traista”: Nesimţiţii din Petrila

2279
de Corneliu BRAN

Ce se întâmplă la blocul cu locuinţe sociale nr. 26 din cartierul petrilean „8 Martie” e de neimaginat. Nesimţirea unor locatari este la ea acasă şi a atins cote înalte.

Adică, cum, arde blocul din cauza branşărilor ilegale şi a şmecheriilor şi improvizaţiilor de tot felul, vin pompierii, sting focul, primăria reface pe banii bugetului local – deloc puţini – toată instalaţia electrică. Apoi, vara aceasta tot pe banii cetăţenilor petrileni de la bugetul local primăria achiziţionează geamuri termopan şi le şi montează. Și când e vorba de o simplă curăţenie pe pereţii palierelor pentru pregătirea în vederea văruirii şi vopsirii, din 120 de familii dacă se găsesc vreo 5-6 oameni? Păi, pentru cine văruieşte şi vopseşte primăria? Pentru bunicii primarului sau a doamnei Heljiu de la SPLAS, pentru Alexandru Kelemen de la Caritas, sau pentru aceşti oameni din blocul 26?
Spunem asta şi suntem destul de contrariaţi deoarece „orice faptă bună nu rămâne nepedepsită” sau persiflată, cum e cazul de faţă. De ce? Marţi, pe baza unui parteneriat şi al unui proiect derulat în trei, Primăria Petrila – SPLAS Petrila – Caritas Petroşani, Alexandru Kelemen alături de cinci voluntari ai Caritasului, şeful SPLAS Petrila, doamna Susana Heljiu, alături de câţiva lucrători din primărie au descins, anunţat din timp, la blocul cu pricina, în vederea de a se sta de vorbă cu locatarii şi apoi de a demara lucrările de curăţenie a pereţilor de pe paliere în vederea văruirii şi revopsirii lor, precum şi în vederea închiderii geamurilor mari de termopane din zonele laterale ale palierelor pentru că vine frigul. Ei bine, au răspuns la apel doar 20 de persoane, iar apoi, la muncă, s-au prezentat doar vreo 5-6.
„Suntem extrem de supăraţi, deoarece noi mereu am avut încredere în oameni, dar se pare că de data aceasta ne-am înşelat. Din 120 de familii doar vreo 20 şi-au trimis reprezentanţi să stea de vorbă cu noi, iar când a fost vorba de curăţenie, doar vreo 5-6 persoane i-au sprijinit pe voluntarii de la Caritas şi cei câţiva angajaţi ai noştri. Este inadmisibil aşa ceva. Cu cei cu care am stat de vorbă ne-au promis că până vineri se vor mobiliza şi se vor apuca de treabă pe toate cele zece paliere ale blocului. Nu e nevoie decât de vreo 5-6 peroane pe palier şi e suficient să-l termine, astfel încât după aceea primăria să se poată apuca cu lucrătorii de văruit şi vopsit. Deci e nevoie de vreo 50-60 de oameni din cele 120 de familii ce locuiesc acolo. Să sperăm că aşa va fi, dar după prima zi suntem tare dezamăgiţi şi sperăm ca lucrurile să nu se repete”, ne-a declarat Susana Heljiu, şeful SPLAS din localitate.
Şi uite aşa, când e vorba de muncă ne-am mai lămurit încă o dată că mulţi dintre asistaţii sociali fug ca „ăla mic, negru şi cu coarne de tămâie”. Păcat! Culmea faptului în acest caz e că au existat vreo 50 de solicitări înainte pentru sprijin cu materiale în vederea refacerii palierelor arse de focîn luna mai. „Am vrut să venim cu mult mai mult, împreună cu domnul primar, cu aprobarea consiliului local şi cu partenerul nostru, Caritas Petroşani, am regândit acest proiect tocmai ca să venim în sprijinul dumnealor. Numai că acum vedem că tocmai solicitanţii de materiale şi cei ce se plângeau tot mai mult nu vin să ne sprijine, ceea ce nu-i normal”, ne-a mai spus Susana Heljiu. Dar ce mai e normal în ţara asta, doamnă?

Comenteaza

Comenteaza