Nu doar la Petroşani sau Aninoasa problema lemnelor de foc este de actualitate, ci şi la Petrila.
„Pe strada unde locuiesc nu avem gaz metan, fapt pentru care ne încălzim cu lemn, dar care e tot mai scump de la lună la lună, de la an la an. De cărbuni nu mai vorbim, deoarece nu mai există bonuri de cărbune, într-o localitate unde stăm, vorba aceea, pe munte de huilă. Ca să ne bage gaz metan şi nouă, care acum e mult mai ieftin la încălzire decât lemnele, trebuia să prelungească conducta de gaz până la strada noastră. Primăria a spus iniţial că n-are bani, apoi că legea nu îi dă voie deoarece n-au obiective ce ţin de primărie spre strada noastră ca să poată face lucrarea. Astfel că doar noi, cele 20 de familii de pe stradă, am fi putut plăti lucrarea, dar ne costa vreo 400 de milioane, plus, apoi, branşarea, cam alte 17 milioane lei vechi cum e cazul meu… deci alţi bani serioşi. N-avem de unde!”, ne-a spus un pensionar de 61 de ani de pe o stradă adiacentă străzii Roşia din Petrila.
Pe strada Roşia, două doamne în vârstă ni s-au plâns printre altele şi de această problemă. Doamna Maria Hodoni de la nr. 7/1, de 70 de ani, se plânge de lipsa cărbunilor. Doamna Stoica, de 79 de ani, la fel.
„Nu ne mai dau bonuri de cărbune şi nu ştim ce o să facem. Hai că iarna asta trece, dar la anul? O să murim de frig în case, că nu ne permitem să plătim la lemne cât ne cer samsarii ăştia de lemne, cum le spun mai nou oamenii celor care vând lemne de foc. E mult spus că vând, ne jupoaie, nu alta! Am luat iarna asta 5 maşini, cu 5 milioane maşina. Dar eu am cât de cât venit, că are soţul de la mină peste 2.000 lei pensia lunară, dar vecina mea, pe care o vedeţi aici cu mine, nu are venituri mari… şi e vai şi amar… de unde să dea atâţia bani? Iar ca ea sunt alte cel puţin zece familii numai aici pe strada noastră, dar câţi or mai fi prin tot oraşul, prin toată Valea!”, ne spune doamna Maria.
„Am lucrat 30 de ani şi am 700 de lei pe lună, din care vreo două sute de lei dau pe medicamente că sunt cardiacă! O cutie mă costă 140 lei, că le-au scumpit şi pe ăstea! Cică ajută bătrânii şi bolnavii… Ultima dată n-am luat decât o folie din acele medicamente, că n-am avut bani. I-am spus farmacistei să-mi dea doar o folie din cutie că nu am bani. Iar cu lemnele e dezastru. Nici nu mai ştiu cât frig am făcut iarna asta. Noroc că a fost o iarnă mai blândă, că altfel… De la primărie nu-mi dă niciun ajutor, că au zis că nu mă încadrez că am pensia peste 700 lei. Nici de la pensionari nu-mi mai dau nimic, au zis că n-am dreptul… că numai ăia care au sub 400 lei au dreptul… Mai primeam un kilogram de făină, unul de ulei… acum nimic. Eu am bărbat, are pensie, dar fiecare e cu banii lui, că aşa e situaţia între noi… Aşa am ajuns, din păcate, după 50 de ani de căsătorie. Ce să facem…”, ne-a spus aproape plângând doamna Stoica.
Dacă am fi umblat doar pe strada Roşia mai mult, întrebând din poartă în poartă de această problemă, credem că nu ne-ar fi ajuns o ediţie de ziar să scriem tot ce spun oamenii. După cum vedeţi, de la încălzire şi lemne de foc se ajunge la medicamente, la umilinţele la care sunt supuşi bătrânii în ţara asta… Și când te gândești că Petrila e condusă de oamenii Partidului Social Democrat. Și parcă și România. Nu-i așa, Vasilică?
