DISTRIBUIȚI
de Mihai BARBU
Doi excelenţi profesori de română, unul din Bucureşti (dr. Mihaela Bal) şi Petroşani (Cristian Lunel,) au scris şi editat un manual auxiliar intitulat „Limba şi literatura română pentru bacalaureat/ Subiectul I/ Modele de teste/ Sugestii de rezolvare”.  
Povestea unei pasiuni 
Acest manual a fost scris cu intenţia de a le facilita absolvenţilor de liceu împlinirea unui vis (la care tot mai puţini dintre ei mai speră): trecerea cu bine a bacalaureatului. Autorii au tipărit acest volum, pe spezele lor, la Editura Aeternitas ce ţine de prestigioasa universitate „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În cuvântul lor înainte cei doi autori ne avertizează că „testele au fost elaborate pe baza programei de bacalaureat a MECT şi valorifică majoritatea cunoştinţelor pe care elevii le-au dobândit pe parcursul anilor de liceu la disciplina Limba şi literatura română”. Volumul conţine 56 de teste „realizate pe baza unor texte selectate din opera aparţinând unor autori canonici şi unor autori din afara programei şcolare”. Profesorii Mihaela Bal şi Cristian Lunel oferă rezolvarea, orientativă, a 45 de teste, iar despre ultimele 11 ne spun că „au un suport teoretic minimal, care fixează genuri şi specii literare studiate în clasă”. Am răsfoit, cu interes profesional, acest manual auxiliar şi am observat că autorii au un elevat gust artistic în selectarea textelor alese pentru analiză. Pe lângă autorii canonici pe care îi reproduc toţi cei ce alcătuiesc manuale şi auxiliare didactice, autorii noştri îi aduc în atenţia liceenilor pe Miron Radu Paraschivescu (Oglinda), Nichita Danilov (Immanuel Kant), Radu Stanca (De ce dai voie vântului), Radu Aldulescu (Mirii nemuririi), Nicolae Breban (Îngerul de gips), Cătălin Dorian Florescu (Iacob se hotărăşte să iubească), Mărin Mălaicu-Hondrari (Lunetisul), Ion D. Sîrbu (La lună, Arca bunei speranţe), Bogdan Petricei-Hasdeu (Trei crai de la răsărit), G.M. Zamfirescu (Sam, poveste cu mine, cu tine, cu el…), Ionesco (Cântăreaţa cheală), Matei Vişnec (Caii la fereastră, Nina sau despre fragilitatea pescăruşilor împăiaţi). Enumerarea de mai sus e un semn că atunci când analizezi un text şi ai liceul (şi bacalaureatul la bază) trebuie să te descurci onorabil în toată literatura română. Şi să nu te cantonezi, veşnic, doar în dreptul  scriitorilor canonici.
O, timpuri! O, moravuri!
A doua chestiune pe care vreau s-o supun atenţiei fidelilor noştri cititori ţine de o decizie a MECT-ului care interzice dascălilor să mai vândă cărţi în şcoală. La fiecare început de an şcolar, editurile (mai mari sau mai mici) din ţara noastră contactau profesorii dispuşi ca, în urma primirii unui commision modic (ce nu depăşea 10-15 %), să distribuie manualele şi auxiliare didactice destinate elevilor silitori. De obicei, elevii de azi refuză să-şi mai cumpere vreun manual. Ei vin, acum, la şcoală cu un caiet universal – de tip „varză” – în care găseşti de toate pentru toţi. Pixuri nu-şi prea cumpără pentru că le incomodează buzunarele pantalonilor. Orice dascăl serios şi-ar dori ca elevii săi să aibă asupra lor manuale, caiete şi pixuri. Dar asta ar presupune ca elevii să-şi ia asupra lor şi o incomodă geantă. N-o fac pentru că îi încurcă, la maximum, atât la şcoală, cât şi în viaţă. Sigur că înţeleapta politică fiscală a guvernanţilor noştri a stârpit, în mare măsură, „marea evaziune” din rândul distribuitorilor de cărţi din şcolile româneşti. E o măreaţă realizare a luptei împotriva corupţiei din sistem. Elevii au rămas fără manuale şi profesorii fără comision. Bravos naţiune!
Câtă zădărnicie în lucrurile omeneşti!
Să revenim, acum, la oile noastre fără a face nicio legătură cu profesorii Mihaela Bal şi Cristian Lunel. Să zicem că unii profesori scriu o carte în timpul lor liber. Puteau să se distreze sau să facă meditaţii. N-au făcut nici una, nici alta. Şi-au pierdut timpul scriind o carte utilă, pentru ca procentul celor căzuţi la bac să nu-l mai surclaseze, an de an, pe cel al fericiţilor care îl trec. Scot bani din buzunar să achite tipografia. Tipografia are o mulţime de lucrări urgente şi le tipăreşte cartea pe la începutul lunii iunie. Acum, autorii sunt în posesia cărţii la care au trudit. Dar cum dascălii noştri au un respect neţărmurit pentru lege, ezită s-o propună spre vânzare elevilor. (Mi-au atras şi mie atenţia ca nu cumva să se înţeleagă, din acest text de prezentare, că ei ar avea cea mai mică intenţie ca s-o vândă prin şcoală. De altfel, vacanţa a venit, cititorul potenţial a şi fugit!). Drept pentru care, noi i-am propus d-lui director al ZVJ-ului să le pună cartea pe site-ul ziarului. A fost de acord. De acolo poate s-o comande oricine. Dascălii noştri nu percep nici un comision şi ar dori, sincer, să-şi poată recupera măcar o parte din investiţia lor materială. Cea intelectuală nu se pune. Ea e aşa cum le place guvernanţilor noştri. Moca!

Comenteaza

Comenteaza