Ilustre personalităţi petrilene / Dr.ing. SILVIU-ILIAN NICULESCU

1466
de Ziarul Vaii Jiului

Titlul nu este deloc exagerat, după cum veţi vedea în continuare, căci se bazează pe fapte reale.
În primele zile ale lunii mai 2017 i-am făcut o vizită profesorului pensionar Mihai Niculescu, cel care a fost director al Şcolii Generale nr. 2 „Ana Colda” din Lonea, timp de 26 de ani, post de pe care s-a pensionat în anul 2003. Om modest, poate prea modest, după pensionare s-a aşezat liniştit în „banca lui de acasă” şi a fost pe nedrept repede uitat de toată lumea.
Născut la 16 aprilie 1941 în localitatea Ţânţăreni – Gorj, a absolvit Institutul Pedagogic din Craiova în anul 1962 şi a fost repartizat la absolvire ca profesor de matematică la Şcoala Generală nr. 2 Lonea, loc de muncă pe care nu l-a schimbat până la pensionare.
În anul 2001 a pus umărul serios la organizarea festivităţilor dedicate împlinirii a 125 de ani de şcoală românească la Lonea. A urmat pensionarea în anul 2003 şi uitarea sa, poate chiar şi de către cei cărora le-a fost profesor.
Am intrat în locuinţa profesorului Niculescu din Lonea (situată la doi paşi de Şcoala „Ana Colda”) oarecum stingher. Aici îşi petrece zilnic timpul citind şi meditând. Ultima dată când am păşit pragul acestei case trăia şi soţia sa, cunoscuta profesoară de limba română şi latină Eugenia Niculescu. Fără să vreau, privind spre biblioteca aranjată exact aşa cum era în urmă cu puţini ani când doamna profesoară trăia, am intrat într-un moment de tăcere. Pe obrajii profesorului se scurgeau lacrimi de durere. Distinsei profesoare care ne-a părăsit prea devreme i-am cerut în nenumărate rânduri păreri legate de cărţile pe care le scriam. Am depăşit momentul de tristeţe, ca apoi să ne dăm seama că amândoi gândeam la versurile lui Eminescu din Scrisoarea I: „Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, / Nu slăvindu-te pe tine… lustruindu-se pe el”.
Din păcate aşa se întâmplă în viaţă. Când nimeni nu mai are nevoie de tine eşti dat uitării. Am făcut toate aceste divagaţii de la subiectul anunţat prin titlul materialului în mod vădit, căci Silviu-Iulian Niculescu este fiul celor doi minunaţi profesori Eugenia şi Mihai Niculescu.
Silviu s-a născut la 7 septembrie 1968, la Lonea. A urmat cursurile Şcolii Nr. 2 din Lonea, apoi a absolvit cursurile Liceului Industrial din Petrila. În anul 1992 a obţinut diploma de inginer în automatică de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica din Bucureşti, manifestând de la începutul formării sale interes pentru aspectele şi dezvoltările teoretice, cu caracter matematic, ale viitoarei sale profesii.
A fost încadrat de timpuriu în corpul didactic al facultăţii absolvite. Anii 1992-1997 au coincis cu lansarea primei etape a proiectelor europene TEMPS, aşa încât tânărul licenţiat în automatică a beneficiat de posibilitatea continuării imediate, fără întrerupere, a studiilor în Franţa la prestigiosul Institut National Polytechnique de Grenoble unde a obţinut succesiv diplomele DEA (Diplôme d’Études Approfondies), echivalentul francez al masterului – în 1993 şi diploma de doctor în 1996. Teza de doctorat a fost distinsă cu un premiu de excelenţă.
După această perioadă a intrat în unitatea de elită a cercetării naţionale ştiinţifice franceze (CNRS), conceput de fondatorii săi între care se numără şi laureatul Premiului Nobel pentru Chimie Irène Joliot-Curie, ca fiind un mare institut, acoperind toate direcţiile de cercetare posibile.
În cadrul CNSR, Niculescu a străbătut toate etapele afirmării profesionale, de la cercetător clasa a doua (CR2) până la actualul grad de director de cercetare clasa întâia (DR1), fiind în prezent şi director al Laboratorului de Semnale şi Sisteme – L2S – din CNRS, unul dintre cele mai mari laboratoare de cercetare din structura CNRS (220 de membri în ianuarie 2016).
Singur sau cu cei 136 de colaboratori şi coautori a publicat 10 cărţi dintre care cea mai cunoscută a acumulat aproape 2000 de citări în edituri ca Springher, SIAM. Este autor sau coautor a peste 475 de capitole sau lucrări ştiinţifice.
Dr. Niculescu a fost responsabil cu 15 programe şi proiecte internaţionale de cooperare cu Belgia, Mexic, România şi ţările din Europa de Est, Coreea de Sud, Hong Kong, Turcia şi Statele Unite.
Dr. Silviu Niculescu are şi o mare influenţă în cercetarea ştiinţifică europeană din domeniul său de expertiză. Astfel: este fondator al echipei INRIA (Dinamica Sistemelor Interconectate în Medii Complexe – DISCO), este membru al Consiliului EUCA (Asociaţia de Automatică din Uniunea Europeană), este responsabil al Grupului de cercetare IFAC TV 2.2 pentru Sistemele cu Întârziere, de la înfiinţare, este coresponsabil al Reţelei de Lucru Europene GDRI pentru Sisteme  cu Întârziere, este editor asociat al principalelor reviste de specialitate din automatică (aşa-numitul flux principal), este editor al unor serii ale celebrei Edituri Springer, este organizator de conferinţe, seminarii de lucru şi şcoli de vară în profil.
Activitatea profesională a doctorului Silviu Niculescu a fost marcată de recunoaşteri şi onoruri importante. Aşa după cum menţionează prof.dr.ing. Vladimir Răsvan, teza de doctorat elaborată „NATO fellowship for young researchers” a fost distinsă ci „PhD Thesis Award” de către Institutul Naţional Politehnic din Grenoble unde a fost susţinută, iar la American Control Conference din anul 2000 „Best Paper Presentation Award”. Deja în octombrie 2001 primeşte medalia de bronz a CNRS pentru cercetare ştiinţifică urmată de medalia de argint a CNRS în mai 2011.
La 6 octombrie 2016 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova. Laudatio prezentat cu această ocazie de către prof.dr.ing. Vladimir Răsvan, precum şi informaţiile primite de la tatăl său prof. Mihai Niculescu mi-au servit ca puncte de sprijin în alcătuirea acestui material.
Dr.ing. Silviu Niculescu este o personalitate ştiinţifică pe deplin cunoscută în Franţa, chiar şi în Europa şi SUA, dar mai puţin cunoscută pe meleagurile sale natale, la Petrila. Dacă aş fi prezentat doar fotografia nu ştiu câţi petrileni l-ar fi recunoscut  şi mai ales câţi ar fi putut spune câteva cuvinte despre realizările sale. Poate că Primăria şi Consiliul Local ale oraşului Petrila, pe bună dreptate, ar putea să se gândească la posibilitatea acordării titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului, pe care l-ar merita din plin.
Dr. Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

Comenteaza

Comenteaza