Un patinoar subteran se dezvăluie turiştilor care explorează în aceste zile Peştera Bolii. Gerul iernii a acoperit apele imensei caverne cu gheaţă, iar luminle colorate din interiorul ei o fac şi mai spectaculoasă decât i-a obişnuit pe vizitatori. Vasile Laurenţiu Sorin, un petrilean pasionat de expediţii şi fotografie, a surprins în mai multe imagini decorurile glaciale ale Peşterii Bolii. Autorul fotografiilor a vizitat peştera, marţi, purtând cu el tricolorul României, pentru a celebra astfel Ziua Unirii Principatelor Române.
Peştera Bolii este considerată una dintre cele mai spectaculoase atracţii turistice din zona Văii Jiului. Se află la circa zece kilometri de Petroşani, la poalele cetăţii Băniţa şi ale Munţilor Retezatului şi Sebeşului.
Potrivit istoricilor, numele peşterii provine de la cel al familiei Bolia, nobilii care au deţinut păduri şi proprietăţi în împrejurimile ei. Peştera are o lungime de aproape 500 de metri, iar în trecut putea fi străbătută călare. Are forma unui tunel cotit şi a fost săpată în vechile calcare Jurasice ale Dealului Bolii de către pâraiele Jupâneasa şi Galbina, la o altitudine de 720 de metri. De la intrare până la ieşire, peştera se întinde pe o lungime de 455 de metri, dar lungimea tuturor galeriilor este de peste 1.400 de metri.
Mai mult, peştera înregistrează o diferenţă de aproape trei metri între intrarea superioară şi cea inferioară. „Poarta mare” a peşterii are o lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri. În trecut, peştera adăpostea lilieci. Existenţa guanoului, bălegarul lăsat în urmă de lilieci în adâncul peşterii, confirmă prezenţa unor astfel de colonii.
Peştera Bolii a oferit adăpost inclusiv pentru mărfurile aduse de negustorii porniţi de la Marea Egee şi Siria şi vândute apoi la Appullum şi Potaissa, unde erau cantonate legiunile a XIII-a Gemina şi legiunea a V-a Macedonica. A fost, de asemenea, folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. Acum, în caverna spaţioasă au loc frecvent evenimente culturale.
Daniel Guţă
www.zhd.ro
