Consiliul Județean Hunedoara a emis o autorizație de ”construire șopron și împrejmuire” pentru firma ABI Ecoacvacultura din Deva chiar în lunca Râului Alb din Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi situl Natura 2000 Strei-Haţeg, deși este arie naturală protejată și zonă specială de conservare, iar construcțiile sunt ilegale, a declarat pentru newsmaker.ro biologul și activistul de mediu, Călin Dejeu.
Autorizația de construire emisă de CJ Hunedoara nr. 158/17.09.2019 apare aici, iar certificatul de urbanism, aici.
Construcțiile sunt ilegale în ariile naturale protejate și afectează fauna, a explicat biologul.
”Proiectul este intitulat eufemistic ”Construire șopron și împrejmuire”. Pare ceva minor, benign, dar este strict ilegal si foarte nociv.
Este foarte grav pentru că reprezintă înaintarea antropizării mult amonte de vatra satului Coroiești, micșorează, știrbește o zonă de sălbăticie de primă importanță în România. Pentru că gardul de sute de metri, care merge până în râu, fragmentează habitate. Fâșia, galeria de zăvoi de pe malul râului are, oriunde, ca rol ecologic principal, acela de coridor ecologic. Acest coridor ecologic este, cel puțin, pentru mare parte a faunei, întrerupt de acest gard.
Comisia Europeană spune că trebuie conectate ariile naturale protejate, dar noi nu suntem în stare să menținem conectivitatea nici măcar în interiorul ariilor naturale protejate. Vezi aici detalii.
”Prin această autorizație de construire obținută ilegal, fără nicio consultare a publicului sub aspectul impactului de mediu, firmele ABI și-au asigurat un capăt de pod pe Râul Alb, în mijlocul naturii.
Trebuia să se desfășoare procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cu consultarea publicului, dar pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara nu apare niciun cuvânt despre acest proiect”, a declarat pentru newsmaker.ro biologul Călin Dejeu.
Ce este și mai grav e faptul că a început construcția propriu zisă încă din 2018.
”La începutul anului trecut, am sesizat că s-a construit ilegal, fără acord de mediu, un gard imens, care merge până în rau, că se începe o nouă construcție, că au fost tăiați arbori din habitatul prioritar 91E0 și s-a săpat un șant de drenaj, că un excavator mutilează lunca. Toate acestea fragmentează habitatul și distrug o zonă umedă.
Construcția este făcută chiar în primul sector de luncă propriu-zisă, dupa ieșirea Râului Alb din munții Retezat. Râurile naturale, vii, formează împreună cu luncile lor un complex ecologic, un întreg funcțional. De aceea, un râu este distrus, dacă îi este distrusă lunca.
Și se întâmplă acest lucru în zona specială de conservare a Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului”, a completat biologul Călin Dejeu.
Garda de Mediu a amendat firma ABI Ecoacvacultura pentru construcția ilegală, însă compania a dat Garda de mediu în judecată. A pierdut în primă instanță, la judecătoria Hațeg.
Apelul la Tribunalul Hunedoara are termen pe 11 noimebrie.
”Acum, prin această autorizație de construire, practic își acoperă ce a lucrat ilegal în urma cu peste un an. Din tabelul CJ Hunedoara rezultă ca nu este o autorizație pentru intrare în legalitate (când este așa, CJ mentionează), ci au prezentat lucrurile ca și cum nu au construit niciun gard și acum urmează să construiască. Oricum, fiind vorba de daune de mediu, nu se poate face intrare în legalitate, ci doar aducere la starea inițială”, a explicat Călin Dejeu.
”Totul pornește acolo de la faptul că Primăria Coroiești a introdus în intravilan acele suprafețe naturale, situate departe de vatra satului, amonte pe vale, deși schimbarea destinației reprezintă infracțiune, conform articilului 52, litera a) din OUG 57/2007. Le-am spus despre această infracțiune procurorilor, dar nu i-a interesat”, a explicat Dejeu.
Ce spune legea.
Potrivit Hotărârii de Guvern 2151/2004, ”în zonele de conservare specială, se interzic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare.” Vezi aici.
În plus, prin ordinele 8/174/2018 și 12/144/2017 ale Ministerului Agriculturii, Râul Alb este desemnat drept zonă de protecție pentru resursele acvatice vii si sunt interzise ”lucrări în zona malurilor, precum și tăierea arborilor și arbuștilor de pe mal”.
Situl Natura 2000 Strei – Hațeg reprezintă o arie naturală protejată din interiorul Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, iar lunca agresată este în plin sit Natura 2000 Strei-Hațeg.
Nu este prima oară când firmele din grupul ABI din Deva încearcă să contruiască ilegal în aria naturală protejată lunca Râului Alb.
În 2015, ecologiștii au reușit să stopeze, cu ajutorul Justiției, construirea unor microhidrocentrale pe Râul Alb de către una dintre firmele din grupul ABI.
”Firmele din grupul ABI duc un adevărat război, de prin 2011, împotriva Râului Alb, pe care vor să-l distrugă prin orice mijloace.
Faptul că aici este zonă specială de conservare este și argumentul pe baza căruia Federația Coaliția Natura 2000 a câștigat procesul cu APM Hunedoara și firma ABI Automotion la Curtea de Apel Alba”, a arătat biologul Călin Dejeu.
Cine e patronul firmelor din grupul ABI.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma care a obținut autorizația de construire de la CJ Hunedoara, ABI Ecoacvacultura, este deținută de Alexandru și Mihai Bocea. În 2016, Mihalache Bocea a ieșit din societate.
Firma care a vrut să contruiască microhidrocentralele pe Râul Alb în 2015 se numea ABI Automotion și e deținută de același Mihalache Bocea. Vezi aici o investigație semnată de jurnalistul Daniel Befu despre afacerile lui Mihalache Bocea.
În 2015, Mihalache Bocea a fost implicat într-un incident pe Râul Alb cu ecologiștii, pe care i-a hărțuit, însă până la urmă s-a ales cu o fractură cervicală după ce s-ar fi aruncat în fața mașinii.
În final, șoferul ecologiștilor a fost trimis în judecată de Parchetul general pentru tentativă de omor.
Cine e șeful CJ Hunedoara, baronul PSD Mircea Bobora.
Potrivit presei locale, Mircea Bobora a fost director al companiei CarpatCement Chişcădaga. A intrat în politică în 1992 şi este unul dintre cei mai bogați politicieni din județ. Potrivit declarațiilor sale de avere, Mircea Bobora deţine un teren agricol de 42.000 de metri pătraţi în Sântandrei, erenuri în Băiţa şi Clopotiva, două apartamente în Deva, unul în Bucureşti şi o casă în Băiţa. Are două maşini şi depozite bancare de peste două milioane de lei.
