La peste 150 de ani de la prima lopată de huilă extrasă de la mina Petrila, adminisitrația locală și conducerea Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului duc o luptă aprigă pentru clădirile și utilajele ce aparțin unității miniere care va fi închisă anul viitor. Administrația vrea, conducerea SNÎMVJ spune că nu se poate în timp ce specialiștii – cei care nu se folosesc de carnetul de partid pentru a ajunge în funcții- spun că rezervele de huilă vor fi îngropate defintitiv în momentul în care se va începe închiderea minei.
Administrația locală de la Petrila nu este dispusă să accepte refuzurile venite din partea conducerii SNÎMVJ sau a Ministerului Economiei. Conducerea orașului spune că închiderea minei nu echivalează cu raderea de pe suprafața pământului a acesteia, în condițiile în care clădirile pot fi refolosite, la fel ca și o parte din utilajele pe care administrația le vrea, dar conducerea SNÎMVJ spune că le va transfera de la Petrila la o altă mină inclusă în programul de închidere.
Administrația locală din Petrila vrea ca planul de închidere al minei Petrila să fie schimbat, iar societatea care deține minele neviabile și Ministerul Economiei să fie de acord ca o parte dintre clădirele ce alcătuiesc acum patrimoniul minei să rămână în picioare. Mai mult, acum, administrația locală de la Petrila dorește ca în cadrul proiectului de închidere să se consturiască un pod care să preia traficul greu pe șoseaua de centură, dar să se și execute o evaluare a podului care duce la mină precum și consolidarea acestuia.
”Am primit răspunsul de la SNÎMVJ însă așteptăm și răspunsul de la Ministerul Economiei. În programul de închidere este obligatoriu ca societatea să aibă un facilitator public, așa că după ce ne vine răspunsul de la minister vom chema conducerea SNÎMVJ, împreună cu facilitatorul, la discuții cu comunitatea locală”, a declarat, pentru GDD, Vasilică Jurca, viceprimarul orașului Petrila.
Acesta precizează că solicitările administrației locale nu au fost refuzate de către SNÎMVJ, însă societatea nu e dispusă să lase primăriei clădirile cu tot cu echipamentele pe care le dețin. Jurca dă ca exemplu gaterul, dar și centrala termică.
”Ne-au spus că gaterul spre exemplu va fi dus la o altă mină de pe programul de închidere. Nu cred așa ceva, pentru că fiecare mină are gaterul propriu. În plus, sunt investitori care sunt interesați de acest gater care are și pod rulant și oferă toată infrastructura necesară pentru a debita și prelucra lemnul”, mai spune Jurca.
Acesta spune că administrația locală nu a cerut chestii imposibile și nici ilegale și că nu se vor lăsa până nu vor avea un răspuns favorabil. De remarcat însă că la Petrila afacerile cu lemnul nu sunt străine celor care conduc administrația locală.
Tot conducerea Primăriei Petrila a cerut ministerului ca programul de închidere al minei Petrila să fie prelungit cu un an. Asta pe motiv că dacă mina va fi închisă anul viitor, va rămâne cărbune neexploatat.
Directorul SNÎMVJ, Aurel Anghel, declara pentru GDD că banii pentru lucrările de închidere sunt doar pentru demolare și ecologizare și, eventual, pentru întreținere de drumuri, în niciun caz pentru alte construcții. Mai mult, potrivit acestuia, la finele lunii ianuarie la Petrila s-a deschis ultimul abataj al unității miniere.
”La mina Petrila, săptămâna aceasta punem în funcțiune ultimul abataj, care va funcționa până în primul trimestru al lui 2015. După ce se va încheia exploatarea în acest ultim abataj, la mina Petrila se vor realiza doar lucrări de închidere a subteranului”, declara Aurel Anghel, directorul SNÎMVJ.
Directorul este contrazis însă de mineri și cei care cunosc monografia unității miniere, aceștia susținând că rezervele exploatabile sunt mai mari, ceea ce ar însemna că de aici s-ar mai putea scoate cărbune mai mult de un an sau doi.
Administrația locală de la Petrila vrea, cu titlu gratuit, de la Ministerul Economiei, mai multe clădiri pe care dorește să le păstreze. Dacă va primi clădirile în administrare, Primăria Petrila va face o altă solicitare către Ministerul Economiei pentru a-i aloca banii necesari pentru reabilitarea și securizarea acestora.
Mina Petrila este inclusă pe programul de închidere în baza căruia Uniunea Europeană permite subvenționarea mineritului și trebuie să se închidă la 156 de ani de la prima atestare a activității de extracție.
Mihaela MIHAI
