Mineritul a dat tonul în Valea Jiului. Comunitățile s-au învârtit în jurul minerilor.

335

Mineritul a dirijat. Totul s-a învârtit în jurul lui. Vrem să ne asigurăm că ne uităm cu toții la același tablou al Văii Jiului. La tabloul prezentat în lucrări de cercetare structurate corespunzător.

Cum arată comunitățile minerești?

Continuăm cu evoluția comunităților din Valea Jiului. Evoluția observată și observabilă în era mineritului. În acea perioadă în care activitatea de bază în această parte a județului Hunedoara o reprezintă industria minieră.

Vom compara între ele rezultatele obţinute din două cercetări efectuate în ani diferiţi (2007 şi 2010) în spaţiul Văii Jiului, cu menţiunea pe care am efectuat-o la începutul articolului anterior: din considerente metodologice în cercetarea din anul 2007 am introdus o variantă de răspuns (nu este cazul) care nu se regăseşte în cea din 2010 dar care ne ajută să observăm cum funcţionează memoria colectivă în formarea opiniilor şi judecăţilor de valoare şi în cazul celor care nu au fost trăitori direcţi ai evenimentelor din momentele la care facem referire.

Valea Jiului în etapa de până în 1989

 Mare parte a ceea ce numim astăzi populaţia Văii Jiului a avut la bază procesul migraţional care a însoţit pe cel al industrializării, din anii de dinainte de 1990. Odată ajunşi în zona de destinaţie, în speţă Valea Jiului, oamenii urmau anumite cursuri de calificare la locul de muncă şi dobândeau statutul de angajat al uneia dintre exploatările miniere. Poziţia nou dobândită era oricum superioară celei avute iniţial. Nu trebuie respinsă din start ideea unei mobilităţi sociale ascendente pentru mulţi dintre cei care au ajuns să muncească la întreprinderile miniere, chiar dacă prin conjunctura unei migraţii forţate dată de necesităţile de moment ale mineritului din acea perioadă, când autorităţile vremii organizau deplasarea unor mase mari de muncitori către Valea Jiului, mai ales din zona Moldovei. Un aspect  important asupra căruia vrem să insistăm este că până în 1989 (şi chiar după acest an, până în 1996) Valea Jiului s-a constituit într-o regiune de imigrare, fapt atestat prin aceea că 57% dintre disponibilizaţi sunt din alte regiuni ale ţării. Date furnizate de A.N.D.I.P.R.Z.M, Colectivul zonal Petroşani dar şi I.N.S.S.E, Direcţia Generală Hunedoara. 

Dacă acceptăm că unul dintre scopurile migraţiei forţei de muncă, mai ales pe ruta rural-urban, este de a ocupa locuri de muncă mai bine plătite, care să asigure un nivel de trai superior celui din zona de emigrare, atunci migraţia multora dintre cei veniţi în Vale a adus cu sine o schimbare în bine a poziţiei sociale.

cercetare

Privind retrospectiv, şi în 2007 şi în 2010, obţinem de la subiecţi păreri care converg spre aceeaşi idee. Pentru majoritatea dintre ei viaţa materială, personală şi/sau a familiei lor era mai bună înainte de 1989 decât în momentul ambelor chestionări. Procentul mai mare pe care l-am obţinut în anul 2010 pe segmentul bună+foarte bună se poate datora atât lipsei variantei nu e cazul, dar şi faptului că de această dată ne aflam în plină criză economică, diminuările de salarii şi creşterile de taxe fiind o realitate de zi cu zi.

Valea Jiului în etapa cuprinsă între 1990-1996

Până în 1996 zona şi-a păstrat forţa de atracţie. Cei sosiţi aici au perceput-o ca pe o oportunitate de mobilitate socială ascendentă, prin obţinerea unui loc de muncă bine plătit comparativ cu locurile de muncă din zonele de emigrare, în general zone rurale, şi a unor serii de avantaje ce decurgeau din calitatea de angajat a uneia dintre exploatările Văii. Aici vorbim despre repartizarea unei locuinţe, gratuităţi la agentul termic şi curentul electric, transport gratuit la şi de la locul de muncă, bilete de odihnă şi tratament subvenţionate de stat, prime de vacanţă etc.

Aşadar, până în 1996, Valea Jiului îşi conservă caracteristicile unei zone de imigraţie. Cele spuse sunt verificate prin comparaţia ce are loc între rata de imigrare şi cea de emigrare, aceasta indicând fără dubii o imigraţie netă.

cercetare

În mod categoric efectele crizei economice din anul 2010 se fac simţite în răspunsurile celor incluşi în eşantionul cercetat în ultimul studiu. Răspunsurile celor chestionaţi în 2007 sunt mai critice (a se vedea procentul înregistrat pe varianta foarte rea+rea) spre deosebire de cele din anul 2010 care nu dramatizează foarte mult situaţia. Cert este însă că majoritatea respondenţilor înclină spre răspunsuri pozitive pentru această etapă. Viaţa materială este una de la potrivită spre bună şi foarte bună certificându-se astfel datele oficiale pe care le avem la dispoziţie şi care demonstrează că Valea Jiului a fost în această perioadă o zonă economică atractivă.

Valea Jiului în etapa cuprinsă între 1997-2004

Începând cu anul 1997, anul marilor restructurări şi an de debut al restructurărilor de până în momentul de faţă, situaţia se inversează, rata de emigrare în Valea Jiului fiind superioară ratei de imigrare dovedindu-se astfel că economicul are puterea de a imprima dinamica unei populaţii. Ne referim aici atât la mişcarea migratorie (imigraţia şi emigraţia) cât şi la mişcarea naturală (în principal natalitatea şi nupţialitatea, dar cu influenţe mari şi asupra mortalităţii infantile şi generale ştiut că starea economică influenţează direct asupra condiţiilor materiale, sociale şi sanitare).

Proporţia celor chestionaţi care declară că viaţa lor materială (şi/sau a familiei din care fac parte) a fost una bună şi foarte bună scade mult comparativ cu etapa precedentă, pe ambele eşantioane, cea mai mare parte a răspunsurilor fiind centrate pe varianta de mijloc, indicându-se un trai potrivit, după cum se poate observa din figura 8. Sunt numeroşi şi cei care indică o viaţă materială bună, certificându-se faptul că încă nu se ajunsese la „fundul sacului”, dar mai ales că diminuarea restructurărilor de personal şi creşterea salariilor din minerit proprie subetapei 2001-2004 (a se vedea Tabelul nr. 1) şi-au spus cuvântul pozitiv.

cercetare

Totuşi, cei chestionaţi în 2007, care afirmă că viaţa lor a fost mai rea de-a lungul acestei perioade, sunt într-un procent mai mare decât cei chestionaţi în anul 2010. Aceasta este dovada că fie criza economică actuală influenţează asupra percepţiei nivelului de trai avut în trecut, fie trecerea timpului are o influenţă crescută asupra modului în care este judecat şi valorizat trecutul, inclusiv din această perspectivă, oarecum „înfrumuseţându-l”, distorsionând realitatea şi făcând-o „acceptabilă”.

Valea Jiului în etapa cuprinsă între 2005-(2007)2008

 Înainte de toate dorim să explicăm de ce am recurs la acest subtitlu. Cercetarea din 2010 am realizat-o păstrând unele întrebări din instrumentul folosit în 2007 pentru a permite comparaţii între răspunsurile înregistrate în momente diferite, tocmai pentru că eşantioanele de lucru s-au suprapus iar spaţiul social a fost acelaşi. În 2007 am cerut părerea celor incluşi în cercetare despre viaţa materială pe care au avut-o din 2005 şi până în prezent (la data aceea anul 2007), de aici şi această neconcordanţă care nu influenţează foarte mult datele problemei analizate.

cercetare

Răspunsurile majoritare sunt centrate pe valorile medii, adică un trai material potrivit. Cu toate acestea, deşi ponderea celor care susţin că au un trai rău este în creştere ea este contrabalansată de ponderea celor care declară că viaţa lor materială este bună sau foarte bună. Ideea de bază este că undeva între un sfert şi o treime din populaţie începe să trăiască din ce în ce mai greu, material vorbind, în Valea Jiului în etapa cuprinsă între anii 2005-2008, deocamdată cea mai critică identificată până acum.

Valea Jiului în etapa cuprinsă după anul 2008 şi până în prezent 

De această dată ne axăm analiza numai pe datele cercetării din anul 2010 datorită motivelor expuse mai sus.

cercetare

Este pentru prima dată când după anul 1990 majoritatea populaţiei din Valea Jiului (aproape 55%) afirmă că viaţa materială pe care o are este una foarte rea+rea. Acest lucru nu este întâmplător pentru că aceeaşi subiecţi au catalogat, de asemenea pentru prima oară după anul 1990, situaţia generală a mineritului din Vale ca fiind foarte grea în etapa cuprinsă între anii 2005-2008 (a se vedea Figura 4). Este clar că sărăcia are nevoie de un anumit timp pentru a se instala iar aici teoria este confirmată de practică. De abia după ce sectorul minier a intrat în ceea ce putem numi colaps, cel puţin aşa văzut şi perceput de mai bine de jumătate dintre locuitori, viaţa în sine a fost catalogată ca fiind rea depăşindu-se pragul critic al majorităţii.

Corelația dintre starea mineritului și calitatea vieții locuitorilor din Valea Jiului

Am recurs la stabilirea câtorva corelaţii pe variabilele incluse în cercetarea din 2010. Rezultatele la care am ajuns sunt cât se poate de explicite:

  1. 78,55% din cei care considerau că situaţia mineritului din Valea Jiului era bună şi foarte bună înainte de 1989 au afirmat că viaţa lor materială înainte de 1989 era bună şi foarte bună;

2. 79,22% din cei care considerau că situaţia mineritului din Valea Jiului era bună şi foarte bună între 1990 -1996 au afirmat că viaţa lor materială în aceasta etapă era bună şi foarte bună;

3. dintre cei care au afirmat că situaţia mineritului între 1997-2004 era una potrivită 53,04% au declarat o viaţă materială de asemenea plasată la un nivel potrivit iar 41,05% o viaţă materială  bună şi foarte bună. Am făcut această precizare pentru a fi în consonanţă cu datele din Figura 3 şi Figura 8 şi explicaţiile oferite acestor etape;

  1. pentru etapa 2005-2008, 43% dintre cei care susţin că starea mineritului era una rea şi foarte rea se regăsesc cu aceeaşi părere despre viaţa materială şi aproape 36% pentru o viaţă materială potrivită. Totuşi, 21,07% dintre subiecţii care recunosc situaţia grea a mineritului declară că au o viaţă bună şi foarte bună. Presupunem că fie este vorba de persoane care nu au legătură cu mineritul (nu au fost sau nu sunt angajaţi în sistem, sau nu au pe cineva angajat în sistem), fie că degradarea vieţii materiale se face treptat, existând o perioadă de latenţă;

5. în fine, pentru perioada de după 2008 şi până în prezent 59,8% dintre cei care identifică mineritul ca având o situaţie foarte rea şi rea se regăsesc cu o viaţă materială rea şi foarte rea ( a se vedea Figura 5 şi Figura 10).

Pe scurt, concluzia de sinteză pe care o tragem din toate cele expuse până acum este că pentru Valea Jiului mineritul a însemnat mai mult decât o simplă activitate economică fiind determinantul unui stil de viaţă.

Valentin Fulger

Lucrarea mai sus prezentată a fost publicată în Lucrările Ştiinţifice ale Simpozionului Internaţional Multidisciplinar „Universitaria Simpro” 2010, Socio-Human Sciences, 14-15 octombrie 2010, Editura Universitas, Petroşani, pp.40-45, având ca autorii pe lector univ. dr. Valentin Fulger şi conf. univ. dr. Ion Hirghiduş de la Universitatea din Petroşani, Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane, Facultatea de Ştiinţe.

Comenteaza

Comenteaza