DISTRIBUIȚI

Închiderea termocentralei de la Mintia ar însemna ca România sã importe energie electricã din Ungaria. Comisia Europeanã a dat undã verde realizãrii centralei nucleare de la Paks, din Ungaria. CE a aprobat investitiile din Ungaria, cu sprijinul Rusiei. Astfel, vor fi realizate încã douã reactoare nucleare la Paks, în apropiere de Budapesta. Cele mai sumbre scenarii prevãd cã România si-ar putea pierde independenta energeticã odatã cu realizarea reactoarelor nucleare din Ungaria, iar cel mai afectat producãtor de energie ar fi chiar Complexul Energetic Hunedoara.

Energia electricã produsã de termocentrala Mintia este livratã în sistemul national într-o statie de interconexiune – Mintia de 110kV220 kV si 400 kV. Centralã a fost pusã în functiune în 3 etape: 1969 – 1971 (etapa 4×210 MW), 1977 – grupul 5 si 1980 – grupul 6 de câte 210 MW fiecare. Grupul 3 a fost retehnologizat în anul 2009 la 235 MW.

Mintia închisã, energie din Ungaria

În cel mai sumbru scenariu partea de vest a tãrii va importa energie electricã din Ungaria. Asta în conditiile în care termocentrala Mintia va fi închisã din cauza neconformãrii la cerintele de mediu.  În timp ce centrala nuclearã de la Paks a fost catalogatã de Comisia Europeanã ca obiectiv energetic de interes european, CEH este lãsat sã se zbatã ca pestele pe uscat. 200 de milioane de euro ar fi necesari pentru  modernizarea termocentralei de la Mintia, astfel încât aceasta sã poatã functiona. Presa hunedoreanã scria cã existã un interes ascuns pentru termocentrala de la Mintia.

„Noile reactoare nucleare de la Paks, din Ungaria, nu vor fi gata mai devreme de 2023 – 2024, dar, dacã stãm sã ne gândim cã Transelectrica a anuntat cã va construi o linie de transport de mare capacitate pe relatia Debrecen – Oradea – Tarnita, putem sã ne gândim si cã vom ajunge sã cumpãrãm curent adus din Ungaria. Mai mult, Mintia este singurã unitate de mare capacitate din Transilvania si asigurã energia necesarã pentru toatã zona de Vest a Tãrii. În plus, noi avem marii producãtori într-o parte a tãrii (în Sud si în Est) dar marii consumatori, cu exceptia Bucurestiului, sunt la Timisoara, Arad, Oradea, Cluj… Existã si un interes de moment, legat de Mintia: termocentrala are contract pentru servicii de sistem (este plãtitã sã fie pregãtitã pentru a interveni oricând i se cere, pentru a acoperi eventuale cãderi ale sistemului) în valoare de 70 – 80 de milioane de lei pânã în 2017 sau 2018. Unii nu mai au rãbdare pânã atunci.”, scria Glasul Hunedoarei în anul 2015.

1-1

Ponta îi laudã pe unguri

Fostul premier Victor Ponta, sustine cã România va importa energie din Ungaria în detrimentul producãtorilor autohtoni de energie. “România a semnat încã din noiembrie 2013 (la nivel de prim-ministru) Acordul de principiu cu China General Nuclear Power Group pentru construirea reactoarelor 3 si 4 la Cernavodã – 6 miliarde euro cu finantare INTEGRALÃ din China. În 9 noiembrie 2015, ministrul Energiei, Andrei Gerea, finaliza si parafa memorandumul cu firmã din China! Dupã care au venit tehnocratii si si-au bãtut joc de proiect – iar acum sincer nu am sperante mai mari pe Energie cu noul Guvern. Asa ca sã uitãm de noi grupuri la Cernavodã. Ungaria si-a negociat în acest timp proiectul nuclear de la Paks cu finantare si tehnologie din Rusia (piei Satana)! Si acum au primit acordul Comisiei Europene. Se vor apuca de treaba si vor produce energie ieftinã pe care o vor vinde… ati ghicit: României! Noi am revenit în 2016 la planul din 2010-11 de distrugere a producãtorilor de energie pe cãrbune: Hunedoara si Oltenia! Toatã Transilvania va fi obligatoriu alimentatã cu energie electricã produsã în Ungaria din tehnologia ruseascã! Super!”,   scrie Victor Ponta, pe pagina sa de socializare. Doar cã fostul premier a uitat sã spunã cã proiectul privind retehnologizarea grupurilor de la Mintia a esuat tocmai în mandatul sãu. 271 de milioane de euro ar fi fost investitia de la Mintia. În septembrie 2014 se semna între România si statul asiatic un memorandum de 291 de milioane de dolari, referitor la retehnologizarea Termocentralei Mintia. Actul a fost semnat în cadrul vizitei din septembrie 2014 a premierului Victor Ponta în China, de cãtre directorul general al CEH de atunci, Aurel Niculescu, în prezent director general adjunct, si conducerea companiei chineze China National Electric Engineering CO Ltd (CNEEC). Investitia de aproape 300 de milioane de dolari, parafatã cu investitori chinezi anul trecut, a fost sistatã din cauza lipsei de perspectivã, dar si a problemelor financiare si a mai multor conditii ce nu au fost îndeplinite de ambele pãrti. Proiectul semnat cu chinezii prevedea retehnologizarea grupului III si desulfurarea grupurilor III si IV, conditii de mediu ce trebuiau implementate pentru ca CEH sã functioneze respectând normele de mediu impuse de Bruxelles. CEH ar fi trebuit sã ramburseze banii de la chinezi, adicã circa 260 de milioane de dolari, în circa 15 ani. În memorandum nu au fost stabilite detalii privind dobânda acestui împrumut sau alte tipuri de costuri.

Investitia din Ungaria are o valoare de 12,5 miliarde de euro, finantatã în proportie de 80% de un credit rusesc, este consideratã „un ajutor de stat” dar guvernul ungar „si-a asumat angajamente substantiale” pentru a „limita potentialele distorsiuni ale concurentei”.  Lucrãrile ar urma sã înceapã în 2018 si primul reactor sã intre în functiune în 2023. Cele douã reactoare sunt destinate înlocuirii celor patru reactoare în functiune în prezent la Paks. Acestea au fost construite în anii 1980 si asigurã jumãtate din productia de electricitate a Ungariei. În editiile viitoare vom detalia modul în care s-au purtat discutiile cu chinezii pentru retehnologizarea grupurilor de la Mintia.

Monika BACIU

Cronica Vaii Jiului

Comenteaza

Comenteaza