Opriți distrugerea Defileului Jiului!

732

33 de kilometri de curs de râu vor dispărea. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apă, ce se va pierde printre pietre. Anul acesta, după 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrările” la cel mai devastator pentru natură proiect implementat în ultimii 26 de ani în România.
Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000. Dar, legea este ignorată cu desăvârşire.
Proiectul devastator presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin două tuneluri până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului. Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului naţional, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită. Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac …
Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, modificarea pe care o va suferi microclimatul defileului, în sensul aridizări, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peşti, care vor dispărea complet din situl Natura 2000/parcul naţional, de la vidre până la urşii care coboară în perioadele secetoase să bea apă chiar din Jiu, toate vieţuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi prin eliminarea totală a raftingului, o lovitură de graţie. Defileul Jiului, fără marele râu, va deveni o zonă dezolantă.
Dispariţia chiar şi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti înseamnă desigur o mutilare a cadrului natural al ţării, în ansamblu.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autoritatea competentă pentru acest proiect, trebuie să constate că acordul de mediu din 2003, fiind acordat pentru lucrări până în 2007, nu mai este în vigoare. Sau cel puţin să aplice prevederile de la art. 46, alin. (3), literele a) şi b) din Ordinul 135/2010, care specifică faptul că este obligatorie revizuirea acordului de mediu când apar elemente noi. Și au apărut nenumărate elemente noi la acest proiect. Esenţial este că în parcurile naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, că în siturile Natura 2000 sunt interzise activităţile care perturbă speciile şi deteriorează habitatele pentru care a fost desemnat situl şi că este interzisă deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă.
Deocamdată Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a refuzat să aplice legislația, în ciuda faptului că Ministerul Mediului, în răspunsul (11368/AJ/23.10.2015) la scrisoarea deschisă privind Defileul Jiului din septembrie 2015, a recunoscut că procedura trebuie reluată. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a invocat, în adresa 1/826/TFP/28.03.2016, argumente false, precum faptul că impactul s-ar fi produs deja, când în realitate impactul semnificativ asupra habitatelor şi speciilor va avea loc doar când barajele vor intrerupe continuitatea Jiului şi când râul va fi deviat în tunel. Impactul de până acum este infinitezimal faţă de cel final.
Garda Națională de Mediu trebuie să constate multiplele ilegalități și să impună sistarea lucrărilor.
Încă nu este prea târziu ca Defileul Jiului să fie salvat! Autoritățile de mediu trebuie doar să aplice legea. Ne adresăm autorităților de mediu direct vizate de acest dezastru ecologic dar și oricăror alte autorități cu competențe în acest amsamblu de ilegalități.
Solicităm Guvernului României să abroge de urgență HG 1297/2006, pentru că nici nu se poate pune problema ca în anul 2017, în condițiile excedentului în ce privește energia electrică, să fie de utilitate publică distrugerea unui parc național pentru câțiva MW în plus.
Întrucât, din 16.01.2016, distrugerea apelor, a fondului piscicol și forestier, sunt considerate amenințări la adresa securității naționale, iar instituțiile sesizate refuză să aplice legea, este necesară intervenția CSAT pentru stoparea lucrărilor ilegale din Defileul Jiului.
Denunțul cu privire la infracțiunile din Defileul Jiului a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu nr. 2769/VIII/1/2015. Deși a trecut aproximativ un an și 5 luni de atunci, nu doar că nu a fost nimeni tras la raspundere, dar activitatea infracțională în curs a continuat și s-a amplificat fără ca procurorii să intervină. În aceste circumstanțe, extrem de grave, solicităm o anchetă a CSM.
Solicităm Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului să ancheteze acest caz.

De ce este important?

Cel mai spectaculos parc naţional din ţară va fi distrus de la un capăt la celălalt. Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu padurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional.
Parcurile naționale sunt ultimele refugii ale naturii la scară mare, sunt menite păstrării într-o formă neperturbată măcar a unor eșantioane din magnifica natură pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevărat în orice țară din lume. Este de neconceput chiar și în lumea a treia ca autoritățile să ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc național, cum se întâmpla acum la noi.
Distrugerea Defileului Jiului, fără sens, nu este doar o tragedie de proporții ci și o rușine națională. Din păcate aceste autorități sunt atât de dedicate distrugerii acestui colț unic de natură vibrantă, copleșitoare, încât doar o opoziție publică masivă poate schimba ceva!
”În cele din urmă, societatea noastră va fi definită nu doar prin ceea ce creăm ci prin ceea ce refuzăm să distrugem.”

Un râu condamnat la moarte de Ministerul Mediului

Campanie de exterminare a Jiului Superior

De parcă secarea completă a Jiețului, betonarea Jiului de Est în satul Cimpa, mutilarea prin MHC a mirificei văi Taia, regularizarea râului Bănița nu doar în sectorul din aval dar și spre izvoare (plus distrugeri în plină rezervație naturală ”Dealul și Peștera Bolii”), regularizarea Jiului de Vest, regularizarea pârâului Maleia (în zonă cu pretenții turistice) etc. nu ar fi ajuns, agresiunea asupra părții superioare a bazinului Jiului se amplifică, luând aspectul unei campanii de exterminare.

Apele Române, împreună cu complicele Hidroelectica, dau acum lovitura de grație bătrânului Rhabon.

În zadar am scris anul trecut această scrisoare deschisă:

Scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloș, pentru stoparea cheltuirii a peste 8,5 milioane de lei din fonduri publice pentru distrugerea abuzivă a Jiului

Deși lucrările sunt strict ilegale, și în ce privește finanțarea din bani publici, și în ce privește impactul asupra mediului, nici guvernul, nici ministerele nu au fost dispuse să se deranjeze și să intervină. Ceea ce susține ”teza” potrivit căreia statul român nu duce deloc lipsă de fonduri, sunt doar eronat alocate. Am trimis scrisoarea deschisă la guvern, și electronic și prin curier, dar nu am primit niciun răspuns. Am revenit cu o plângere prealabilă, dar tot nu s-au deranjat să-mi răspundă.

Am trimis-o la Ministerul Afacerilor Interne, de unde am primit răspunsul acesta:

Răspuns MAI – 13 oct 2016

Ministerul Afacerilor Interne consideră că furtul banului public nu este problema sa și a redirecționat-o spre Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor. Acesta a trimis-o la Apele Romane, în baza principiului consacrat: făptuitorul își instrumentează propriul caz.

Ministerul Finanțelor Publice, de asemenea, nu a fost interesat deloc de cheltuirea ilegală a unor sume enorme, din bani publici. A răspuns pe lângă subiect și mi-a sugerat să cer ordinul ”secret” de la Ministerul Mediului:

Răspuns MFP – 25 oct 2016

Ordinul nr. 55/11.01.2012, pe baza căruia se cheltuiesc bani publici pentru mutilarea ireversibilă a cursului Jiului de Est, nu doar că nu a fost publicat în Monitorul Oficial, dar nici nu a fost respectată transparența decizională impusă de Legea 52/2003.

Aici sunt toate actele supuse consultării de către Ministerul Mediului și Dezvoltării Climatice, din 11.05.2010 până în 11.01.2012, și nu apare un asemenea ordin:

Anunțuri consultări publice MMDC

La data la care a fost postată scrisoarea deschisă, lucrările pe Jiu nici nu începuseră sau erau într-o fază incipientă. Dacă nici când o asemenea cheltuire masivă, ilegală, a fondurilor publice (pe deasupra cu efect nociv ireversibil) este ”deconspirată” public, în avans, și este adusă la cunoștința conducerii unor ministere și trimisă primului-ministru, nu se poate opri cheltuirea ilegală a banilor publici, atunci ce șanse sunt ca deturnarea fondurilor publice în România să se diminueze?

În răspunsurile pe care le-am primit este ceva ce depășeste orice ”așteptare” negativă. ”Specialiștii” de la Apele Române, această Inchiziție a râurilor, nu doar că sunt certați cu limba română (cred că o expresie populară precum ”lupul paznic la oi” reprezintă limbaj suburban). Ei nu au cunoștințe elementare despre ”obiectul muncii” lor! Deși trebuie să administreze partea esențială a zonelor umede din țară, acești ”specialiști” nu știu ce sunt zonele umede, declară că râul Jiu și malurile sale inundabile nu reprezintă zone umede! (vezi fisierul ”Raspuns_dl. Calin Dejeu”) Și nu este vorba despre vreun concept disputat ci despre ceva definit clar în legislație! Legea 5/1991 ratifică Convenția asupra zonelor umede (Convenția Ramsar), în care este definiția clară: ”zonele umede sînt intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv intinderile de apa marina a căror adîncime la reflux nu depăşeşte 6 m”. Toate apele curgătoare sunt zone umede așa că și sărmanul Jiu (chiar dacă vor să-l sece mai în aval) tot zonă umedă reprezintă. În imaginile de mai jos vedeți același sector de râu, înainte de-a fi distrus și după ce a fost distrus malul stâng.

Jiul la 31 iulie 2016

Jiul la 1 aprilie 2017

Se vede clar că nu a existat niciun pretext pentru betonarea sinistră. Malul, fiind fixat de arbori, nu prezenta nicio eroziune activă iar terasamentul căii ferate, mult mai înalt decât zidul de beton, acționa ca un dig imposibil de depășit de către apele Jiului. Se pare că au cheltuit banii publici și ca să protejeze cotețele ilegale de pe mal. În urmă cu câteva zile, la doar 12 kilometri distanță, au murit doi oameni într-un accident feroviar. Cu toții știm în ce stare dezastruoasă este rețeaua feroviară. Trenul parcurge distanța Timișoara-București într-un interval dublu de timp față de cel din 1940! Oare cât de lungă porțiune de cale ferată putea fi reabilitată cu banii publici aruncați pe distrugerea cursului Jiului de Est? Cândva (nu știu în ce secol) când vom scăpa de aceste autorități corupte/incompetente, care refuză fățiș să adopte conceptele contemporane cu privire la gospodărirea apelor (este singurul domeniu de activitate în care se întâmplă așa ceva în România), tot cu bani publici se va sparge betonul și se va renatura cursul de apă. Dar rezultatul, chiar dacă mult mai acceptabil decât zidul de beton, va fi un fals. Pentru că natura, o dată distrusă, este distrusă pentru totdeauna.

Fâșia de zăvoi de pe malul Jiului reprezintă o perdea forestieră de protecție, iar art. 26 din legea 289/2002 prevede: ”Reducerea suprafeței perdelelor forestiere de protecție, indiferent de forma de proprietate, este interzisa.” Dar, cu toții observăm că respectarea legislației de mediu la noi este facultativă.

Imaginile sunt din 1 aprilie, din păcate fără nicio păcăleală. Mai în aval încă se lucrează la distrugerea malului stâng. Va veni apoi rândul malului drept. Se vede în imaginile de mai jos că cel drept este un mal natural, acoperit cu sălcii, plopi și arini, că este acolo și o stâncă ce coboară până lângă unda rănită a Jiului.

În contextul ecocidului generalizat, este un colț valoros și pitoresc de natură, o casă sau o cale pentru numeroase viețuitoare, unele reprezentând specii ”protejate”. Dar unii ”semeni” de-ai noștri, cânt este vorba de bani, uită complet de natură (presupunând că au știut de ea vreodată). Cu ce a greșit acest colț de natură? Cu faptul că poate furniza un pretext, chiar și un ”pretext fără pretext”, pentru ”alocarea” unor fonduri publice consistente.

Tăvălugul distrugerii coboară spre singura zonă de curs cu adevărat natural al Jiului de Est, pe care urmează să o distrugă:

Vezi imagini Google Earth

Evident că este o încălcare a Directivei Cadru privind Apa, că acest curs nu va mai putea avea o stare hidromorfologică bună, dar cui îi pasă de cea mai batjocorită directivă?

Însă mutilarea cursului Jiului de Est este doar un preambul față de ce se-ntâmplă mai în aval. La doar 3 kilometri în aval (desigur, fără să se țină cont de impactul cumulat) se ”lucrează” la cel mai distrugător pentru natură proiect implementat în România după 1989, proiectul ceaușist de secare a Jiului pe tot parcursul din magnificul său defileu (vezi foto stânga). Un monstru de beton, menit să înghită râul, se ridică în parcul național, arie cu regim strict de protecție (categoria II IUCN).

Jiul a încercat să riposteze, dar în zadar:

Răzbunarea Jiului. Ce se întâmplă când îți măsori forțele cu natura

 

Este, cel puțin din punctul meu de vedere, cea mai mare rușine națională. Nicăieri, nici în cele mai înapoiate sau marcate de abuzuri colțuri de lume, nu s-a mai pomenit ca un guvern să declare că distrugerea de la un capăt la celălalt a unui parc național este de interes public!

Faptul că într-o țară europeană, în anul 2017, este distrus cel mai spectaculos parc național și situl Natura 2000 suprapus, sub privirea îngăduitoare a tuturor autorităților, de la Garda de Mediu și ministere ”de resort” până la parchetele sesizate, este siderant.

Iată cum arăta inima acestui parc național:

Și cum arată acum:

Jiul – aprilie 2017

Jiul – aprilie 2017

Jiul – aprilie 2017

În ultima imagine se vede sectorul din aval al pârâului Dumitra, exact locul unde a fost găsită o specie protejată de pești pentru care a fost declarat situl Natura 2000. Așa arată în România habitatul unei specii protejate!

Chiar și șantierele secundare, cum ar fi cel de la fereastra de atac Valea Rea, au impact enorm. Vedeți în imagine habitatul prioritar 91E0, îngropat de viu:

Dar toate aceste mutilări sunt insignifiante față de ce urmează, față de moartea ce va veni o dată cu devierea Jiului în tunel. Nu pot să nu mă întreb de ce asociațiile pentru protecția animalelor nu protestează împotriva exterminării unei întregi populații de vidre. Iar pe versanții defileului vor trece ani până impactul se va vedea. Un astfel de ecocid nu este permis nici macar în afara ariilor naturale protejate!

Lucrările trebuiau stopate oricum în 2007, pentru că doar până atunci au avut acord de mediu. Lucrează în dispreț total față de lege, din toate punctele de vedere, fiind perfect conștienți că sunt deasupra legii. La șantierul de la Livezeni nu este niciun panou cu autorizația, nici la Dumitra. La cel de la Valea Rea este un panou cu o autorizație de construire care a expirat în 2009!

Mai multe despre dezastrul din Defileul Jiului puteți citi în scrisoarea deschisă din 2015:

Scrisoarea deschisă: Opriți distrugerea Parcului Național Defileul Jiului!

Precum și în aceste articole:

ABERAȚIE: arie protejată pe conductă! Află ce proiect amenință cu dispariția râul Jiu și Parcul Național Defileul Jiului

EXCLUSIV. Jiul va ajunge un pârâiaș după ce statul va finaliza o investiție de 1 miliard de lei, demarată pe baza datelor livrate de firma controlată de un ministru PSD

Dar deconspirarea lucrărilor ilegale din Parcul Național Defileul Jiului, în loc să ducă la stoparea lor, cum s-ar întâmpla într-un stat de drept, a dus la accelerarea lor! Știind că tot ceea ce fac este ilegal, cei implicați în această cheltuire ilegală a banilor publici au devenit brusc harnici nevoie mare, ca să ne pună în fața faptului împlinit! După ce din 2014 până-n 2012 ajunseseră doar la un stadiu de 45%, iar apoi în cei 4 ani de sistare lucrările s-au degradat, acum vor ca în doar un an și ceva să și pună în funcțiune prima treaptă!

Și cine face presiuni pentru accelerarea lucrărilor ilegale? Chiar ministrul energiei, Toma Petcu, cel care anul trecut, când Agenția Națională pentru Protecția Mediului a refuzat să aplice legea (la solicitarea Federației Coaliția Natura 2000) cu privire la Defileul Jiului, era președintele acestei instituții. Chiar el a semnat refuzul, argumentat cu date false!

Vă rog să citiți petiția de mai jos și să o distribuiți! Doar o amplă presiune civică poate determina instituțiile statului să-și amintească de lege. Dacă o singură instituție dintre cele vizate își face datoria este suficient, iar până nu este deviat Jiul nu este prea târziu pentru salvarea acestui ecosistem atât de valoros.

Opriți distrugerea Defileului Jiului!

www.romaniacurata.ro

Comenteaza

Comenteaza