Orașul de pe Jiul de Est – PETRILA

1333
PREZENTARE
Poziționare geografică: Orașul Petrila este situat în partea de sud – est a judeţului Hunedoara, la 5 km distanță de municipiul Petroșani;
Componența: Orașul Petrila are patru sate în administrare: Tirici, Jieț, Răscoala și Cimpa;
Căile de acces: DN 66;
Suprafața: 31030 ha ;
Distanțe – vamă – 276 km până la vama Nădlac
– orașe apropiate – în vecinătatea municipiului Petroşani 5 km între centre
– aeroport – 310 km (Bucureşti), 220 km (Timișoara), 230 km (Cluj Napoca)
– autostrada – 4 km DN 66
Accesul în oraș
Infrastructura

Accesul în oraşul Petrila este asigurat în partea de vest de DN 66 Simeria – Petroșani care se intersectează cu DN 7A ce străbate orașul.

Circulația rutieră majoră în orașul Petrila se desfășoară pe str. Republicii, stradă de categoria a II-a, care străbate localitatea de la vest spre est, asigurând legatura cu localitățile Cimpa și Jieț și în continuare pe traseul DN 7 cu ieșire spre județul Vâlcea.

Pentru continua dezvoltare economică și socială, administrația locală este interesată de realizarea unor parteneriate public-private în vederea modernizării infrastructurii locale. Strategia administrației locale prevede măsuri menite să îmbunătățească condițiile de viață ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al designului local, serviciilor și imaginii zonei în general, să ofere oportunități pentru intervenția sectorului privat fie sub forma investițiilor directe fie sub forma parteneriatelor.
Oportunități de investiții:

Agricultura

Oamenii locului, băștinașii numiți momârlani, se ocupă cu creșterea animalelor, având în vedere zona și plaiurile bogate în pășuni dar, aceasta este o ocupație strict pentru întreținerea familiilor lor. În localitățile componente ale orașului Petrila: Tirici, Cimpa, Jieț și Răscoala, ocupația preponderentă este creșterea animalelor, prelucrarea laptelui și a cărnii, motiv pentru care oamenii locului dețin terenuri și stâne în apropierea locuințelor.

Aceste activități nu generează venituri importante pentru aceste familii ci se practică din tradiție. Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește alinierea domeniului la standardele Uniunii Europene, ameliorarea raselor, creșterea productivității muncii și introducerea de tehnologii noi care îmbunătățesc calitatea produselor și stimularea competitivității pe piața locală și pe piețele externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociațiilor de producători precum și dezvoltarea nișei de piață a agriculturii ecologice.
Relief

Teritoriul Orașului Petrila include versanții sud-vestici și Munții Șureanu și cei nordici ai Munților Parâng, distingându-se astfel două unități morfostructurale: unitatea cristalino-mezozoică și unitatea de depresiune intramontană.

Relieful prezintă o înclinare spre Valea Jiului de Est, ca urmare a colmatării depresiunii cu depuneri celuvio-preluviale spre rama muntoasă și a eroziunii spre albia minoră. În relieful depresiunii se disting piemonturile și văile cu terase și lunci. Pe teritoriul Petrilei, în zona depresionară, piemonturile ocupă cea mai mare suprafață la nord și sud de Petrila. În periferia piemontului nordic există vatra Petrilei și Cimpa. Lunca Jiului de Est are aspect de bazinet, este parțial inundabilă în zona localităților Cimpa și Tirici.

Unitatea cristalino-mezozoică cuprinde două subunități geografice separate de unitatea de depresiune intramontană.

Prima este situată în nord fiind delimitată de Depresiunea Jiului de Est în sus și de aliniamentul culmilor Poiana, Taia, Comarnicel, Șureanu și Sălanele.

Cea de-a doua subunitate aparține Munților Parâng și se află în partea de sud și de sud-est a localității. Ea este delimitată de Depresiunea Jiului de Est în nord și aliniamentul Parângul Mic, Cârja, Gemanarea, Parângul Mare, Piatra Tăiată, Cetu Ursului.

61-panorama-cheile-jietului-cabana-mija.jpeg
65-valea-cimpii.jpeg
***

Circulatia rutierã majorã în orasul Petrila se desfășoară pe str. Republicii, stradã de categoria a-II-a, care strãbate localitatea de la vest spre est, asigurând legãtura cu localitãtile Cimpa și Jieț și în continuare pe traseul DN 7 cu ieșire spre județul Vâlcea. Rețeaua de cãi ferate dispune de cãi ferate industriale (ecartament mic) și de cale ferată normală până la E.M. Petrila.

Caracterul depresionar, favorizează acumularea și stagnarea aerului rece, care determină frecvente inversiuni de temperatură chiar și între unitățile de relief cu altitudini reduse. Vara, încălzirile sunt mai puternice datorită circulației reduse, astfel că amplitudinile termice zilnice și anuale diferă față de alte regiuni. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului calculate pe o perioadă de 60 de ani, înregistrează valori de 6,80 C. Valorile medii lunare sunt cuprinse între – 4,50 C în luna ianuarie și 16,70 C în luna iulie.

Elementele climatice indică un climat umed și rece. Cele mai multe zile senine se înregistrează în intervalul august-septembrie, iar luna cea mai ploioasă este în luna iunie. Direcția predominantă a vântului este cea sudică cu viteze medii ale curenților de aer relativ mic.

Fauna, specific pădurilor de munte sunt: cocoșul de munte, ierunca, găinușa de munte, mierla gulerată, sturzul de piatră, ciocănitoarea neagră, corbul, cerbul, capra neagră, râsul, ursul brun, jderul de pădure. Au mai fost semnalate exemplare de bufnită. Dintre răpitoare de zi amintim gaia roșie și specii de ulii de genul Accipiter. În afara speciilor amintite mai semnalăm prezența următoarelor specii: bursucul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, dihorul, nevăstuica, mistrețul, veverița, șoarecele de pădure, iepurele, specii de lilieci și ariciul.

30-fosta-gara-lonea-si-locomotiva.jpeg
22-panorama-orasul-si-mina.jpeg
Afaceri

Perioada de tranziție pe care România o traversează, începând cu anul 1989, a dus la creșterea semnificativă a ratei șomajului.

Disponibilizările care au avut loc a condus la dispariția multor locuri de muncă nu numai în sectorul minier ci și în activitățile conexe.

Din păcate nu au fost găsite soluții de creare a unor alternative.

Practic în toate domeniile cu excepția unora dintre servicii (comerț, învățământ, sănătate, asistență socială și administrație publică), populatia ocupată a înregistrat scăderi.

Astfel de reduceri semnificative ale populației ocupate au fost înregistrate în special în domeniul mineritului.

Creșterea animalelor, prelucrarea laptelui, cărnii.
Oamenii locului, băștinașii numiți momârlani se ocupă de creșterea animalelor, având în vedere zona și plaiurile bogate în pășuni dar, aceasta este o ocupație strict pentru întreținerea familiilor lor.Prelucrarea lemnului.
În orașul Petrila prelucrarea lemnului a fost o meserie de bază pentru unii din locuitorii orașului având în vedere că a funcționat „Fabrica de mobilă” care a avut un număr de 372 angajați. De asemenea în oraș funcționează în prezent câteva societăți comerciale care au ca obiect principal de activitate fabricarea mobilei și a produselor finite din lemn. Dezvoltarea în ultima perioadă a exploatărilor forestiere care funcționează pe raza orașului este tot mai preponderentă în prezent funcționând un număr de societății comerciale care exploatează lemnul din pădurile aparținătoare Orașului Petrila.
58-obiceiuri.jpeg
66-nedeie-campeneasca-cimpa.jpeg
Turism și agroturism:

Petrila este o localitate cu zeci de mii de hectare de lunci, pășuni alpine și păduri seculare (milenare), așezată la izvoarele Jiului Ardelean, pe Munții Parâng, Capra și Șureanu, este un asemenea loc binecuvântat de Cer, cu o populație străveche, formată, poate, din urmașii celor care au ridicat Oamenii de Piatră în Kogayonul dacic, pe platourile mari montane, momârlanii.

Apoi, lângă aceștia, au venit cei atrași de cărbune. Totodată, cuprinde o lungime apreciabilă a Cărării Regilor, din Parâng, având continuarea spre cetățile dacice de la Costești, Blidaru sau Sarmisegetuza și spre văile Streiului, spre Țara Hațegului.

Alături de această milenară Cărare a Regilor, s-au născut legende de o frumusețe și atracție inestimabilă (Legenda Mândrei, cu bujorii de munte), stranii, aproape incredibile (Legenda Lupului), a omului care se transformă în fiară, a Aușelului sau Minuneaua, pasărea care a readus pe pamânt focul.

Acești munți aleși de strămoși ca și ținut al zeilor, sunt descriși de pante domoale care pleacă de la altitudini de circa 800 m până la altitudini de peste 2000 m, lucru care favorizează crearea de pârtii pentru schi, dar și pentru trasee turistice care vor urmări Drumurile Regilor.

Pe acest ținut comunitatea micului oraș minier Petrila dorește să promoveze un proiect turistic cu ajutorul căruia să se exploateze ecologic cultura, legendele și spațiul geografic unic. Proiectul Turistic „Ținutul Regilor” propune realizarea unor stațiuni turistice care pe timpul iernii să fie un adevărat magnet pentru schiorii din Europa și nu numai, datorită pârtiilor cu lungimi considerabile și cu diferite nivele de dificultate. Stațiunea Dobraia – stațiunea oamenilor lup este propusă printre sălașele Momârlănești în creierul munților unde oamenii se identificau cu lupii.

Această stațiune turistică va fi guvernată de Steagul Dacic Draconesul, fiind și foarte aproape de Sarmisegetuza Regia. Stațiunea Dobraia va deține un domeniu schiabil de circa 69 km lungime, cu pârtii de diverse dificultăți.

Administrația locală este preocupată de crearea și modernizarea infrastructurii specifice turismului, a spațiilor de cazare și de agrement, sprijinind amenajarea unor pensiuni, moteluri, hoteluri, case de vacanță, restaurante cu specific local, campinguri, centre de vânatoare, de pescuit, baze sportive de iarnă, de vară, tabere și cantonamente sportive s.a.; De asemenea, există interes pentru realizarea în parteneriat a unor pachete turistice competitive și activități de promovare turistică, pentru atragerea marilor operatori internaționali de turism în regiune.

9-valea-jietului.jpeg
10-gospodarie-la-jiet.jpeg
Munte, Vacanță și Drumeții

Cabane: Lunca Florii, Voievodu, Jieț, Groapa Seacă, (rezervațiile naturale de gradul IV) Cheile Tăii, Cheile Jiețului, Lacurile glaciare.

Cabana Lunca Florii la confluența Văii Popii cu Aușelului. Această cabană are o capacitate de cazare pentru 24 persoane iar pitorescul locului este deosebit. Pornind de la Petrila drumul auto ne conduce pe Valea Taia, străbate Cheile Tăii, scurte dar pitorești, cu pereți prăpăstioși, sculptați în bara calcaroasă a Pietrei Lesului, ce oferă posibilități de practicare a alpinismului, fiind străbătute trasee cu grade diferite de dificultate (traseul Hornul cu două lungimi de coardă și grad de dificultate 4A ; ‘traseul Grotei ‘ cu două lungimi de coardă și grad de dificultate 3B ; traseul « Piatra Roșie », « Minerul » și « Zetu » cu 4 lungimi de coardă și grad de dificultate 5B) și ajungem la cabana Lunca Florii.

Cabana de vânătoare Aușelul situată la 1024 m altitudine, de unde poteca marcată urcă înspre Vârful Brates, pe sub Vârful lui Pătru (unde se găsesc urmele unui castru roman).

Cabana Șureanu , principala bază turistică a masivului și punct de plecare înspre Sebeș, Oașa și Cugir, Obârșia Lotrului și ansamblul de Cetăți Dacice ce altădată apărau Sarmisegetuza Regia.

Cabana Jieț se află pe malul drept al Jiului de Vest și accesul se face din DN. 66. Această cabană are o capacitate de cazare de 23 persoane, și este situată în marginea unei păduri de fag. Cabana are teren propriu de fotbal , teren de tenis și este cuplată la rețeaua electrică a localității.

Cabana Groapa Seacă este situată pe soseaua DN 7A la o altitudine de 1598 m, într-un cadru pitoresc, înconjurată de păduri adânci de conifere și foioase, cu posibilități de cazare de 33 locuri. Ea reprezintă ultimul punct de intrare în Munții Parâng. Continuând drumul cu mașina se poate ajunge la Obârșia Lotrului, lacul de acumulare Vidraru și Voineasa și mai deparate în Râmnicu Vâlcea și Sibiu.

Situată în depresiunea intramontană formată de masivele muntoase Parâng, Capra, Șureanu, Munții Lesia și Roșia, la o altitudine medie de 700 m, localitatea Petrila, care este atestată de peste 550 de ani, beneficiază de o suprafață impresionantă, adică de peste 55.000 de ha, incluzând pășunile alpine și pădurile.

Dacă vrei sa ajungi în zona marilor platouri montane ale Petrilei, venind dinspre Petroșani sau Deva, pe DN 66 A din zona Primăriei (Consiliului Local Petrila) de la confluența Jiului Ardelean cu Jiețului, ți se deschid câteva variante de o atractivitate greu de egalat între frumusețile din Patria Româna.

Astfel, lasând în urmă zona Lunca, pe stânga și cotind la 90o, străbați satul suburban Taia pe un drum betonat până în apropierea Cheilor Tăii, vreo 2-3 km. Cheile Tăii, sălbatice, (Peștera Iepurilor, Peștera lui Garaf, unele încă neexplorate) fac parte dintre atracțiile unui traseu străvechi, străbătut, în lungul timpului, de mii și mii de turiști (însemnat cu triunghi albastru pe fond alb).

Drumul forestier, destul de bine întreținut, intersectează mereu firul pârâului Taia și, la o distanță de 7-8 km de șoseaua principală a localității Petrila, trece pe lânga binecunoscuta cabană Lunca Florii, aflată înspre Prisloape, la cca 150m distanță (altitudinea de cca 800 m).

După încă doi kilometri, în zona Gura Popii, sub mirabilele Poieni ale Dobraii sau Corbului, ajungi la un adevărat „nod de legătură și confluenta”: un drum spre stânga, pe lânga afluentul Stevia, cu ramificație spre Valea Preutesei (la 2 km), drum lung de peste 9 km, până la poalele munților Stevia și Dobraia.

Cantonul Districtului 2 Taia
De acolo, pe străvechi poteci ale oierilor, se ajunge până sus, cu fruntea mai aproape de stele, la peste 1800 m altitudine, în Stevia, Izvoarele Tăii sau Dobraia, unde primăvara, vara sau toamna ești impresionat de marea diversitate a florei și faunei, iar iarna poți folosi niște adevărate și splendide pârtii naturale, de schi și săniuș, de toate gradele…

Dar, de la „nodul de legătură” din Gura Popii, unde sunt, renovate, cabanele lui Androne (Paducel) și a Districtului nr. 2 Taia din cadrul Ocolului Silvic, dacă ți drumul tot înainte, urmărind același însemn al triunghiului albastru pe fond alb, după alți 2 km ajungi la o altă confluenta, a Bretusului cu Aușelului, la un pod străvechi, o adevărată confluenta a legendelor și întocmirilor naturale de excepție, unde omul începe să trăiască altcumva, să lege în el timpul și sufletul pamântului pe care calcă.

64-panorama-biserica-adormirea-maicii-domnului.jpeg
63-cabana-groapa-seaca.jpeghttp://infopetrila.wgz.ro

Comenteaza

Comenteaza