DISTRIBUIȚI

Minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ar avea nevoie, rapid, de circa 200 milioane de lei pentru a-și continua activitatea în condiții de siguranță, bani de care societatea nu dispune. Factorii de decizie spun că așteaptă planul de restructurare pentru a se vedea care sunt ”direcțiile„ pentru CEH, afirmând că în orice caz ”minele din Valea Jiului nu vor fi închise toate peste noapte„.

 Consilierul ministrului Energiei, Iulian Offenberg, a fost, a văzut situația din subteranele Văii Jiului și a întocmit un raport pe care l-a înaintat ministrului Energiei.

”În raport am prezentat situația existentă, cea pe care am văzut-o. El a fost înaintat ministrului și ministrul utilizează acest raport așa cum crede dânsul de cuvinte. În linii mari cuprinde ceea ce am declarat public (un profund regres tehnic și tehnologic-n.r.), dar el este mult mai tehnic. Am prezentat și lipsuri, am prezentat și cifre”, a declarat, marți, pentru GDD, Iulian Offenberg, consilierul pe probleme de minerit al ministrului Andrei Gerea.

Potrivit acestuia raportul cuprinde și necesarul de investiții, dar și date legate de producție și fezabilitate.

Situația din minerit este una critică la acest moment. Dovadă stă faptul că din subteranul celor patru mine considerate viabile sunt scoase zilnic sub 4000 de tone de huilă. Investițiile sunt urgente, însă nu sunt bani pentru acestea.

”S-a făcut o analiză pe fiecare mină în parte, s-au făcut socoteli. Valoarea este mare și nu poate fi suportată la această oră”, a mai spus Offenberg.

Consilierul ministrului Energiei susține că nu s-a referit în raport la necesarul pentru retehnologizare ci doar la strictul necesar.

”Strictul necesar pentru a putea continua în condiții de siguranță ajunge undeva la 200 de milioane de lei. Bani care ar fi trebuit să ajungă de foarte mult timp. Ei au instalațiile și echipamentele foarte vechi”, a completat consilierul ministrului Energiei.

Offenberg spune că se așteptă să se vadă ce va spune planul de restructurare care trebuie realizat la Complexul Energetic Hunedoara. Dă însă asigurări că minele din Valea Jiului nu vor fi închise peste noapte.

”Nu putem lăsa minele să se închidă peste noapte și nici termocentralele să ajungă la fier vechi. Termocentralele nu pot funcționa numai cu huilă din import, au nevoie și de huilă indigenă, așa că trebuie să găsim soluții pentru ca și activitatea de minerit să continue. Avem o gândire, dar trebuie să așteptăm raportul experților”, a concluzionat Offenberg.

Unitățile miniere ar fi trebuit retehnologizate, însă licitația pentru echipamentele necesare a fost ratată de vechea conducere Niculescu/Drăgoi.

Fostul director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, Nicolae Drăgoi, a fost plătit regește doar pentru că a ocupat un scaun din conducerea societății energetice. 

Potrivit declarației de avere completată de Drăgoi, care de la 1 iulie a ieșit la pensie- factorul politic încercând să îl impună pe un post de consilier personal al directorului general- acesta a încasat anul trecut de la Complexul Energetic Hunedoara  126.045 lei. Adică, directorul susținut de familia Resmeriță a primit, lunar, pe card, 10.503,75 lei.

Nicolae Drăgoi este cel de care se leagă declinul mineritului din Valea Jiului. Odată cu preluarea guvernării de către PSD, Drăgoi a fost impus mai întâi în fruntea Companiei Naționale a Huilei. Aici a lansat moda licitațiilor ”extremă urgență” pentru ca pe finele anului 2012, când se știa că societatea pe care o conduce nu va mai exista de la 1 ianuarie, Drăgoi să comande agende și pixuri cu sigla companiei în prag de dispariție, dar și un Duster pentru șefii din subordine. Timp de vreo 6-7 luni, Nicolae Drăgoi a ocupat funcția de director general al Societății Naționale a Huilei, societate ce a fost înființată în ianuarie și a dispărut în august. De la SNH, Drăgoi a primit un salariu de 75.563 de lei.

După ce SNH-ul a fuzionat cu Complexul Energetic Hunedoara, Nicolae Drăgoi, social-democrat fiind, a rămas tot pe funcție de conducere. Nu a fost disponibil postul de general, așa că lui Drăgoi i s-a oferit postul de director general adjunct. De Nicolae Drăgoi se leagă eșecul licitației de retehnologizare a minelor viabile, el fiind chiar președintele comisiei de licitație, dar și o serie de licitații ”extremă urgență„ făcute pe vremea când a condus CNH-ul și SNH-ul.

În ciuda faptului că a ratat retehnologizarea minelor, contribuind din plin la situația dezastruoasă în care se află mineritul din Valea Jiului la acest moment, protejatul familiei Resmeriță nu a fost găsit vinovat de fostul director general al CEH, Aurel Niculescu, menținut și el politic ca adjunct al complexului.

Comisia care s-a ocupat de licitația pentru retehnologizarea minelor a jucat pe mâna polonezilor ceea ce a condus la anularea procedurii și, astfel, la îngroparea economică a CEH. În lipsa echipamentelor moderne, costurile de producție de la CEH cresc vertiginos, tocmai din cauza vechimii echipamentelor miniere, însă cei din comisia de licitație au fost albiți de Niculescu care nu le-a găsit nicio vină. Asta deși au dat drumul la o licitație fără a avea niște studii de fezabilitate, doar ca să le facă pe plac polonezilor de la Kopex după ce au fost seduși și abandonați de chinezi.

”Motivul pentru care s-a întrerupt procedura nu a fost neapărat că nu era întru totul justificată achiziția în momentul respectiv, la prețul respectiv și pentru echipamentele respective, ci pentru faptul că singurul partener care s-a calificat nu a depus oferta preliminară completă. Punct. Retehnologizarea trebuia făcută, că era o chestiune de urgență, dar faptul că nu s-a pus în practică nu cred că a depins numai de cei câțiva implicați în acest proces. Nu pot da vina nici pe bănci care nu au sărit să ne finanțeze, nu pot da vina nici pe potențialii furnizori de echipamente care au întins cât au putut de mult termenul necesar negocierii, pentru că vroiau să se convingă cât în mai amănunt de fezabilitatea proiectelor noastre. Sunt prea mulți factori. În primul rând consider că procedura a fost inițiată în grabă, un pic forțată, repede că pierdem timpul. Cred că ar fi fost bine să se mai stea puțin, să ne aplicăm mai mult asupra condițiilor tehnice, asupra argumentelor, să vedem mai în amănunt necesitatea, oportunitatea și legalitatea achiziției respective. Cred că faptul că s-a inițiat prea în grabă procedura a dus la ratarea achiziției”, spunea la începutul acestui an, pentru Gazeta de Dimineață, Aurel Niculescu.

Licitația, pregătită de comisia condusă de Drăgoi pentru a se plia pe echipamentele polonezilor, a fost însă anulată în august anul trecut după ce ANRMAP a constatat mai multe nereguli.

Acum, fără echipamente și cele necesare extracției, minerii din Valea Jiului abia aduc la suprafață 3500 de tone de huilă zilnic. În plus, există riscul ca anul viitor, din cauza lipsei banilor, capacitățile de producție să fie înjumătățite, pentru că nu există fonduri pentru lucrări de pregătire.

 

Mihaela MIHAI

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza