DISTRIBUIȚI

Statul român îngropat în activități de închidere și ecologizare perimetrele miniere, din 2005 și până acum fiind alocate peste un miliard de lei pentru aceste operațiuni care nu de puține ori au făcut obiectul unor verificări, Curtea de Conturi găsind chiar mai multe nereguli.

Strategia de închidere a minelor din România continuă, dovadă stând faptul că trei dintre unitățile miniere din Valea Jiului sunt pe un program de închidere ce se finalizează în 2018. Celelalte patru nu au bani de echipamente, nu au bani pentru furnizorii de servici și nici măcar pentru plata salariilor, astfel că și soarta acestora va fi aceeași: închiderea. Banii de la stat vor merge către firme private, pentru lucrări de închideri și ecologizări, în loc ca același stat, care este acționarul majoritar al acestor mine, să fie interesat de extracția huilei din bazinul carbonifer al Văii Jiului.

Pentru anul acesta CONVERSMIN, societatea care se ocupă cu închiderea și ecologizarea perimetrelor miniere, al cărei director- Ioan Stamin Purcaru- este în CA al Complexului Energetic Hunedoara, are alocate pentru conservarea și ecologizarea minelor aproximativ 42 milioane de lei (9,45 milioane de euro) după cum susține societatea într-un răspuns oferit Mediafax.

Anul trecut pentru conservare și ecologizare au fost disponibile 57 de milioane de lei, iar între 2005 şi 2014 alte aproape 920 de milioane de lei. Adică în 10 ani, statul a pompat în diferite lucrări de închidere și ecologizare, realizate mai mereu de aceleași firme specializate, peste un miliard de lei noi.

De la Conversmin au venit bani, mulți și în Valea Jiului, zonă în care din 1997 se tot restrânge activitatea minieră. Fostele perimetre miniere au înghițit bani mulți pentru închidere și ecologizare, de la est la vest fiind zone întregi pentru care s-au alocat bani în vederea închiderii. Atâta s-a atribuit la lucrări pe diferite obiective încât nimeni nu știe exact pe ce s-au cheltuit banii.

Potrivit unui raport al Corpului de Control al primului ministru, în perioada 1998-2012 au fost aprobate 11 hotărâri de Guvern prin care s-a admis conservarea, închiderea definitivă şi monitorizarea factorilor de mediu postînchidere pentru un număr total de 556 de obiective miniere şi cariere, aflate în patrimoniul operatorilor economici care au efectuat exploatări.

Totodată, în actele normative amintite sunt prezentate doar generalităţi despre procesul de restructurare a activităţii miniere, nefiind prezentate obiectivele pentru care se solicită aprobarea, dar nici lucrările ce urmează să fie efectuate sau termenele de finalizare a acestora. Mai mult, nici fondurile acestora nu sunt explicit indicate şi nici urmă de impact financiar asupra bugetului general consolidat al statului cu privire la modificarea cheltuielilor bugetare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Prin acest mod de lucru, spune acelaşi raport, au fost aprobate fonduri supradimensionate faţă de necesarul pentru efectuarea lucrărilor. În acelaşi context instituţional, au fost aprobate implicit lucrări care nu aveau legătură cu obiectivul minier (vezi reabilitrea Muzeului Aurului din Brad) şi cu scopul programului de conservare, închidere şi monitorizare postînchidere a factorilor de mediu.

Anul acesta în februarie, un raport al Curții de Conturi arăta că la societatea ce se ocupă cu închiderea și ecologizarea perimetrelor miniere s-au comis mai multe nereguli. Cu alte cuvinte, banii statului au fost cheltuiți în baza unor reguli ”abstracte” și nu în liniile normelor legale. În anul 2013, Conversmin a fost condus de Ioan Stamin Purcaru, fostul președinte al Consiliului de Administrație de la Complexul Energetic Hunedoara. Acesta spune ”nu am emoții”, făcând referire la ”abaterile” constatate de Curtea de Conturi, susținând că raportul de control a fost contestat.

Inspectorii Curții de Conturi aratu că lucrările de monitorizare post-închidere angajate de Conversmin au fost decontate la prețuri mai mari decât cele la care au fost contracate. S-au făcut astfel plăți nedatorate în sumă de 14.713.000 lei. Tot la Conversmin au fost făcute plăți nelegale în valoare de 1.450.000 lei. Banii au provenit din fonduri publice alocate de la bugetul de stat pentru lucrări executate la alte obiective miniere decât cele pentru care s-au alocat fonduri de la bugetul de stat, exemplu fiind banii folosiți pentru Muzeul Aurului Brad.

Curtea de Conturi mai arăta că au fost decontate din fonduri publice alocate de la bugetul de stat lucrări de închidere și ecologizare în sumă de 305 mii lei, din care 105 mii lei în baza contractelor încheiate de minister și 200 mii lei în baza contractelor încheiate de Conversmin, prin acceptarea oferelor și a situațiilor de lucru întocmite de constructori, într-o altă structură decât structura devizului cadru prevăzut de lege pentru lucrări finanțate din fonduri publice. Inspectorii CC susțin că în devizele ofertă și în situațiile de lucrări, la capitoului ”Articole preliminare” au fost incluse dotări și cheltuieli pentru dirigenția de șantier (constând în asigurarea de biouri, întreținerea birourilor, dezafectarea birourilor, furnizarea unei camere foto, asigurarea supravegherii birourilor și echipamentelor de protecție și măsurare, cheltuieli pentru întreținerea și funcționarea a două autovehicule, contravaloarea convorbirilor telefonice, etc).

De cealaltă parte, Ioan Stamin Purcaru, directorul Conversmin, susținea că procedura a respectat legea, dar și că a contestat în instanță raportul Curții de Conturi

.Mihaela MIHAI

Gazeta de dimineata

 

Comenteaza

Comenteaza