Aţi văzut această clădire?

218
de Ziarul Vaii Jiului
Ultima dată a fost observată pe data de 8 octombrie în incinta E.M. Petrila. Avea peste 100 de ani şi adăpostea iniţial două compresoare pentru producerea aerului comprimat de tip Ingersoll, acţionate de forţa aburului. Era de o mare valoare patrimonială, fiind una dintre cele mai vechi clădiri din incinta minei, dar şi una dintre cele mai reuşite din punct de vedere arhitectural. Alături de alte clădiri valo­roase din incinta E.M. Petrila, clădirea compresoarelor a făcut subiectul unei cercetări amănunţite, realizată de arhitecţi şi studenţi. Prin demolarea acesteia se pierde o parte din istoria şi identitatea Petrilei, a Văii Jiului şi a României.
Se afla în grija Primăriei Petrila, care îşi asumase protejarea acesteia prin aprobarea (în unanimitate), în Consiliul Local, a studiului de prefezabilitate „Păstrarea, punerea în securitate şi conversia funcţională a structurilor cu valoare patrimonială şi de interes economic din cadrul Exploatării Miniere Petrila”. În documentul asumat de Consiliul Local şi Primăria Petrila prin HCL nr. 119/2013 se propune preluarea clădirilor în domeniul public al oraşului Petrila: „Aceste obiective vor fi menţinute în vederea amenajării unor spaţii de interes cultural, iar unele vor căpăta o destinaţie Economico-Socială de interes local”,  deoarece „ o soluţie ce mizează pe patrimoniul industrial ca loc al memoriei şi al valorilor culturale şi istorice dar şi ca sursă de dezvoltare poate uşura tranziţia de la regiune monoindustrială la diversificarea activi­tăţilor, crescând atractivitatea zonei”. De aceea demolarea acestei clădiri nu este doar o acţiune care sabotează orice tentativă de salvare a clădirilor minei Petrila şi, implicit, a istoriei acestei mine ci, mai mult, este o acţiune împotriva oricărei idei de dezvoltare sustenabilă, deci a viitorului Petrilei.
Proiectul „Patrimoniul industrial ca sursă de regenerare” iniţiat de ADERF (Asociaţia Doctoranzilor şi Studenţilor Români din Franţa), Fundaţia Culturală „Condiţia Română” condusă de Ion Barbu, continuat de asociaţia PlusMinus, (cu o reţea de parteneri din care enumerăm doar Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea Arhitecţilor, Ambasada Germaniei, Institutul Cultural Francez), a găsit soluţii  viabile pentru păstrarea şi conversia acestei clădiri. Cei responsabili de demolare au considerat că fac de fapt o favoare specialiştilor implicaţi în realizarea acestui proiect şi nu realizează valoarea muncii realizate de aceştia, chiar dacă au bene­ficiat de toată experienţa lor în mod gratuit. De aceea demolarea acestei clădiri, în condiţiile în care nu exista niciun pericol iminent, a fost inutilă. Un gest arbitrar, poate minor pentru cei care l-au făcut, dar care este un afront şi un atac direct asupra viitorului cetăţenilor Petrilei şi tuturor prietenilor Petrilei, care doresc să ajute şi să contribuie la salvarea acestui oraş.
Ina STOIAN
Cristina SUCALĂ
Ilinca PĂUN CONSTANTINESCU
Dragoş DASCĂLU

Comenteaza

Comenteaza