Autoritățile de la Petrila ar putea lua exemplu de la cele din Baia Mare care nu se grăbesc să pună la pământ istoria ci vor să o integreze într-un circuit turistic. La Petrila, primarul Ilie Păducel vrea clădirile istorice ale minei doar dacă Guvernul îi dă și bani pentru întreținerea lor, făcând chiar demersuri pentru a împiedica ordinul de ministru prin care au fost calsificate mai multe clădiri ce aparțin de unitatea minieră Petrila.
Potrivit Digi24, la cei 351 de metri ai săi, turnul combinatului din Baia Mare este cu 27 de metri mai înalt decât celebrul turn Eiffel. Cu o deschidere la bază de 20 de metri şi cu un diametru la vârf de nouă metri, colosul a fost construit din beton rezistent la noxe, iar în interior este căptuşit cu cărămidă specială. Pentru că filtrele se defectau mereu, nu a mai putut fi folosit şi a fost abandonat.
Construit în anii ’90, printr-un proiect care a costat la acea vreme 11 milioane de dolari, turnul Combinatului a rămas, de mai bine de nouă ani, al nimănui. Pentru a-l transforma în obiectiv turistic, autorităţile locale iau în calcul organizarea unui concurs la nivel naţional, cele mai bune proiecte urmând a fi luate în discuţie.
„Putem să facem o zonă de vizitare chiar la platforma cea mai înaltă a turnului, pentru o perspectivă pe care o putem avea asupra întregii zone, dar în baza turnului, pe lângă evenimente culturale, spectacole, alte tipuri de evenimente, putem să avem expoziţii de artă”, spune Cătălin Cherecheş, primarul municipiul Baia Mare, citat de Digi24.
Reabilitarea fostei platforme industriale ar urma să fie făcută mai ales din fonduri europene. Inaugurarea este anunţată pentru 2021, an în care Baia Mare speră să devină Capitală Culturală Europeană. Câştigătorul competiţiei în care au mai rămas și Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti va fi anunţat în septembrie.
La Petrila, doar viceprimarul Vasilică Jurca vrea accesarea de fonduri europene pentru punerea în valoare a clădirilor istorice de la mina Petrila.
”Pot fi accesate fonduri europene, însă proiectele trebuie scrise de cei care au în administrare clădirile. La acest moment clădirile sunt în patrimoniul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului, însă la fel ca și terenurile ecologizate, la finalul proiectului de închidere clădirile vor fi transmise administrației locale”, a declarat, pentru Gazeta de Dimineață, viceprimarul Vasilică Jurca.
Întâlnirea de la ”gura” minei Petrila a avut ca scop identificarea soluțiilor astfel încât clădirile valoroase din punct de vedere cultural să fie salvate, iar subteranul să fie și el pus în siguranță.
Conducerea SNÎMVJ spunea că nu se pot ramblea puțurile din cauza faptului că nu pot interveni să facă lucrări la clădirile incluse în patrimoniul cultural, afirmând totodată că societatea va trebuie să suporte cheltuieli suplimentare legate de asigurarea aerajului.
Cei care au luptat pentru salvarea clădirilor de la mina Petrila, dar și reprezentanți ai Ministerului Culturii au afirmat că există locuri în Europa unde clădirile ce au aparținut exploatărilor miniere au rămas în picioare, fiind chiar puse în valoare.
Primarul orașului Petrila, Ilie Păducel, susține în continuare că va respecta legea, însă cere bani de la ministere pentru clădiri, afirmând că nu va aloca niciun leu din bugetul local pentru acestea. Ilie Păducel, deși a negat, face parte – alături de conducerea SNÎMVJ- din rândul celor care au încercat să împiedice ordinul de ministru care prevede clasificarea unor clădiri de la mina Petrila. Primarul chiar a cerut ca în locul clădirilor, în cadrul programului de închidere a minei Petrila să fie asfaltat drumul tehnologic, așa-zisa centură a orașului. Acest drum, duce de la un cimitir la un alt cimitir, pe un drum paralel cu albia Jiului de Est.
”În calitate de primar, mă voi conforma prevederilor legale. Dacă spune că trebuie să le conservăm, să le întreținem, dar să primim de la Ministerul Culturii, de la Comisia Județeană de Cultură, de undeva, banii. Eu mă conformez, facem tot ce trebuie, dar nu pe banii primăriei. Nu că ar fi rea-voință, dar nu avem”, spunea, la finele anului trecut, pentru Gazeta de Dimineață, primarul Ilie Păducel.
Acesta spune că și-a dorit clădirile, dar gratis și cu fonduri pentru reabilitare, modernizare.
Conducerea Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului nu a fost nici ea prea entuziasmată de ordinul ministrului Culturii care dă peste cap planurile de ecologizare a suprafeței minei Petrila, susținând că trebuie modificat și proiectul de închidere.
Mai multe clădiri de la mina Petrila rămân în picioare, acestea fiind salvate de la dărâmare printr-un ordin de ministru, emis în decembrie anul trecut, care le-a clasificat drept monumente de interes național, în urma unui demers inițiat de o parte a administrației locale de la Petrila susținută de arhitecți și oameni de cultură.
”Vă comunicăm că Exploatarea Minieră Petrila a fost clasată în Lista monumentelor istorice în categoria ansamblu, grupa valorică A din cadrul Ordinului Ministrului Culturii nr. 2823/21.12.2015 urmând parcurgerea procedurilor specifice conform Legii 422/2001 republicată și Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările și completările ulterioare”, se arată într-o adresă a Ministerului Culturii ce a fost transmisă atât Primăriei Petrila cât și Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului.
Preparația veche, Puțul Centru, atelierul mecanic, puțul cu schip și compresoarele vechi sunt clădirile monumente istorice de la mina Petrila. Pe listă se mai află și vechea centrală termică, demolată însă de administrația locală până la momentul în care lista a intrat spre avizare.
Mina Petrila este inclusă pe programul de închidere în baza căruia se acordă subvenție în minerit. Activitatea de subteran ar fi trebuit închisă la Petrila la 31 decembrie 2015, însă din cauza unei defecțiuni la Puțul Centru, închiderea subteranului a fost prelungită cu o lună.
Până la finele acestui an trebuie finalizate lucrările de ecologizare a suprafeței.
Mihaela MIHAI
