Final de 2014. Pierderea CEH crește la peste 320 de milioane de lei

217

Complexul Energetic Hunedoara va termina anul 2014 cu o pierdere mult mai mare decât cea prevăzută în buget, conducerea societății hunedorene estimând un minus de cel puțin 40 de milioane de lei ce se adaugă celor peste 280 de milioane din bugetul negativ al societății.

 Directorii numiți politic la CEH nu au făcut decât să adâncească pierderea aprobată de Guvern prin bugetul de venituri și cheltuieli. Aceiași directori, deși remunerați cu zeci de mii lunar, nu au fost în stare să pună nici măcar pe hârtie un plan de redresare economică, astfel că măsurile pentru salvarea societății și îndreptarea acesteia spre viabilitate au lipsit cu desăvârșire.

Minerii și energeticienii au cerut, de nenumărate ori în acest an, schimbarea directorilor numiți politic și menținuți în funcții la insistențele PSD. Politicienii, cei care conduc din umbră complexul, prin păpușile pe care l-au cocoțat în funcții, au făcut însă ureche surdă. Pentru ”performanțele” de la complex unii au fost avansați, vezi – postul de secretar de stat deținut timp de câteva luni de fostul general Andronache, iar alții menținuți pe aceleași poziții de conducere – vezi Nicolae Drăgoi, director general adjunct

Acum, la final de an, se trage linie, ca în orice companie normală. La CEH însă linia reprezintă semnul negativului. Nu de alta, dar datele economice arată cât de mult s-a afundat în datorii cel mai mare angajator hunedorean. Cifrele indică astfel o pierdere cu cel puțin 40 de milioane de lei mai mare decât deficitul cuprins în bugetul de venituri și cheltuieli.

”Pierderea va fi mai mare (față de cele 287 milioane de lei prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat de Guvern-n.r.) cu aproximativ 40 și ceva de milioane de lei, cel puțin”, a declarat, luni, pentru Gazeta de Dimineață, Aurel Niculescu, directorul general al CEH.

Niculescu este cel care de la numirea în funcție ar fi trebuit să vină cu un plan de rentabilizare. Din primăvară și până acum nu a avut timp. A fost mai mult un meteorolog care și-a întocmit ideile în funcție de posibilitatea absenței ploilor și a lipsei vântului.

”Administrația, condusă, adevărat, de la Deva, dar și cu oameni de aici, a făcut un program în vară care nu a fost niciodată de acceptat și de pus în practică, pentru că era un program făcut numai din pix. Ei merg mai departe cu același program care nu va putea niciodată să fie aplicat. Marelel program pe care îl pregătește conducerea complexului vizează microhidrocentrale, parcuri eoliene”, spunea, în urmă cu mai multe zile, Petre Nica, președintele Sindicatului Muntele.

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, îi dăduse managerului de la CEH, luna trecută, un ultimatum. Tocmai pe marginea planului realist de viabilizare a societății. Luna a trecut, însă politicul a decis că e mai bine să plece ministrul decât conducerea complexului.

Acum Niculescu, va prezenta planul CA-ului. Trebuia săptămâna trecută, dar … au fost prea multe puncte pe ordinea de zi. Nu va fi nimic nou însă pentru cei din Consiliul de Administrație al CEH, care au supravegheat atent scufundarea complexului. Chiar directorul Niculescu recunoștea că planul de viabilizare este același. Singura diferență o reprezintă faptul că va fi completat cu măsurile și responsabilitățile pe persoane și funcții.

Imediat după numirea în funcția de director general la CEH, Aurel Niculescu, dezvăluia, la Petroșani, o parte din planul său de viabilizare a societății. Ideile sale, desprinse parcă din rubrica meteo, aveau și argumente, tot marca Niculescu.

”Unul dintre argumente este că vara situația noastră se va îmbunătăți. Accesul nostru pe piața de energie electrică va fi mai facil și prețurile vor fi mai mari. Mă bazez și pe prognozele meteorologilor, ale ultimilor 10-15 ani, cu privire la evoluțiile majore în ceea ce privește clima Pământului. Cred că argumentul ăsta atârnă destul de greu și la cei care poartă responsabilitatea întocmirii strategiei energetice a României până în 2035. În acest fel vom fi cuprinși cu grupurile 3 și 4 de la Mintia și grupul de la Paroșeni, cu investițiile ulterioare, cele două grupuri de coincinerare care deocamdată nu au fost luate în calcul pentru că suntem la început. Dacă vom fi cuprinși în strategia României în ceea ce privește strategia energetică, cu siguranță vor trebui să ne și plătească la adevăratele costuri serviciile de sistem printre care cea mai importantă e rezerva terțiară lentă”, spunea, în aprilie anul acesta, Aurel Niculescu, directorul general al CEH.

Acesta recunoștea că ”gândeşte pe scenarii”  aducând în discuție o situație din 2001. Atunci Dunărea a scăzut la un debit foarte mic, iar unicul grup de la Cernavodă a fost închis.

Mihaela MIHAI

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza