DISTRIBUIȚI
de Corneliu BRAN
Deşi s-a discutat bugetul pe anul 2015 al Petrilei, acesta fiind cel mai important punct de pe ordinea de zi, şedinţa de Consiliu Local Petrila de joi, 29 ianuarie, desfăşurată în sala de şedinţe a casei de cultură din localitate a fost deosebit de plictisitoare.
Întrebări peste întrebări 
Această stare a fost indusă de atitudinea preşedintelui de şedinţă, consilierul Florin Ţurcaş, care a ţinut să fie, la cele mai multe din zecile de întrebări puse primarului Ilie Păducel, un preşedinte de şedinţă „mai catolic decât Papa” „ca să se convingă”, după cum tot susţinea. Şi când spunem ce spunem ne referim la faptul că în comisii bugetul a fost discutat, apoi o mare parte din consilierii locali l-au discutat şi creionat împreună cu cei din Executiv, existând câteva întâlniri pentru asta. Iar ce a făcut Florin Ţurcaş, în calitate de preşedinte de şedinţă, n-am întâlnit niciodată, de 15 ani încoace, la nicio şedinţă de consiliu local unde s-a discutat proiectul de buget. Anume, să-l întrebi pe primar fiecare sumă din capitolele bugetare: „asta pentru ce, asta pentru ce…”. Este ilar când vezi astfel de lucruri şi te întrebi, pe bună dreptate, oare în ce lume trăim? Nu vrem să se creadă că avem ceva cu Florin Ţurcaş. Dimpotrivă, uneori omul ne este chiar simpatic cum pune problema, dar ieri prea s-a dat în stambă, din moment ce, repetăm, s-a discutat bugetul la comisii, de altfel anul ăsta un buget foarte amărăştean. Dacă, de exemplu, domnul consilier (sau altcineva din consiliu) venea cu argumente solide, clare, cu subiect şi predicat, pe o anumită sumă de bani, „care nu-i în regulă”, cum în alţi ani au venit consilierii Ioan Temneanu, sau Doiniţa Bălănesc, ori alţii, am fi spus da, consilierul are dreptate şi bine a făcut. Dar aşa, domnule consilier, dumneavoastră aţi întrebat, primarul v-a răspuns, la finalul răspunsului de la fiecare întrebare, dar absolut de la fiecare întrebare, aţi spus tot ca el. Şi atunci, întrebare (că tot vă place să întrebaţi): care a fost rolul acestui „interviu” dacă tot ca edilul şi Executivul aţi vorbit după „lămuriri”? Să nu mai vorbim că intervenţiile dumneavoastră n-au schimbat cu nimic, dar absolut cu nimic, proiectul, la votul final votându-se în unanimitate forma de buget propusă. Tare ne e că aţi procedat aşa nu din naivitate, ci aţi venit la şedinţă cu un şiretlic ieftin, pe care l-aţi pus în practică. Adică, aţi venit la şedinţă cam nepregătit, habar n-aveaţi de buget pentru că nu l-aţi parcurs de-acasă şi atunci aţi căutat să aflaţi la faţa locului cum stă treaba cu sumele din buget. Iar primarul v-a răspuns că n-avea ce să facă, în mod normal legea vă permite să puneţi câte întrebări vreţi, mai ales când mai sunteţi şi preşedinte de şedinţă.
Buget mai subţire
Ca să susţinem ce spuneam mai sus, vă ară­tăm aici de faţă cam cum a decurs discuţia.
Înainte de toate iată precizările făcute de primar la începutul discuţiei despre buget. Nu am fi insistat pe acest discurs, dar din el rezultă şi de ce bugetul local al Petrilei este anul acesta mult mai slab decât cel de anul trecut. „Vreau să informez consiliul local că anul trecut am primit sume pentru consolidarea bugetului local de 15,230 miliarde lei vechi. Anul acesta, conform noii legi a bugetului, nu am primit niciun leu, pentru că s-a fixat în această lege un plafon de 60 de miliarde lei pentru oraşe, pentru comune mai puţin, pentru municipii mai mult. La sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local, anul trecut am primit 9,740 miliarde lei vechi, anul acesta am primit doar 2,275 miliarde lei vechi. Am fundamentat bugetul, l-am discutat cu o parte dintre domnii consilieri. Vă rog, suntem aici, eu, în calitate de primar, avem aici şi viceprimarul, secretarul, administratorul public şi toţi ceilalţi directori din primărie şi şefi de birouri. Toţi putem să dăm răspunsuri la întrebările dumneavoastră”.
10 camere de supraveghere noi
Prima întrebare pusă a fost, pe bună dreptate, cu subiect şi predicat. Consiliera PNL Doiniţa Bălănesc a întrebat câţi bani se alocă pentru camerele de supraveghere în 2015 şi unde vor fi amplasate acestea. Dacă la prima parte a răspunsului i s-a arătat doamnei consilier la ce capitol din buget să se uite, spunându-i-se totodată şi suma, 25.000 lei noi, la a doua parte a întrebării răspunsul trebuia dat de comandantul poliţiei locale, Bogeanu. Care, însă, şi-a complicat existenţa, susţinând că încă nu ştie unde vor fi montate cele 10 camere de supraveghere care vor fi achiziţionate cu aceşti bani, dar va şti acest lucru doar după ce va face o analiză la rata infracţionalităţii din oraş, în ce zonă e mai mare şi trebuie montate aceste camere de supraveghere. Acest răspuns a nemulţumit-o, pe bună dreptate, pe doamna consilier, care a ridicat tonul: „Cum, alocăm 25.000 lei şi nu ştim unde montăm camerele de supraveghere şi nici când?”. Primarul, nemulţumit nici el de răspunsul dat de şeful poliţiei locale, l-a convocat imediat la o discuţie pentru vineri dimineaţa pe această temă, şi apoi a menţionat că aceste camere vor fi montate, în primul rând, în zona şcolilor de pe raza oraşului, precum şi în anumite cartiere. Primarul a promis că la şedinţa extraordinară de miercurea viitoare primăria va veni cu un material scris cu locaţiile unde se vor monta camerele.
Discutarea bugetului la Petrila: consilierul Ţurcaş întreabă, primarul răspunde… Consilerul Ţurcaş spune: „da, am înţeles”…
Odată lămurit aspectul de mai sus şi cum niciun consilieri local nu a mai dorit lămu­riri, a intrat în rol consilierul-preşedinte de şedinţă Florin Ţurcaş. Prima întrebare: „Domnule primar, de unde adunăm aceşti bani? Din impozite, din taxe şi aici văd undeva. Staţi să mă uit. Da, văd undeva impozit pe venit şi profit… Asta ar trebui să fie impozit pe venit, profit şi câştig de la persoane fizice… A cam scăzut… Da, domnule Doru (Boantă – n.r.), răspundeţi dumneavoastră”… După ce consilierul-preşedinte a primit un răspuns lung de la economistul Boantă şi apoi de la primar, constând din ce e alcătuit bugetul, cum se strâng taxele ş.a., exact ca la un curs de contabilitate, a urmat a doua întrebare, nu înainte ca şi consilierul Preda să i-o „plaseze” primarului şi viceprimarului: „Domnule primar şi domnule viceprimar, ştiţi cine este la conducerea guvernului în ţara asta? PSD. Ei au luat aceste drepturi cetăţenilor, şi din Petrila şi din Lonea şi din Cimpa. Deci, să mulţumim acestui partid de conducere”. „La autorităţi publice, la cei 700.000 lei noi, la bunuri şi servicii… Aici să ne lămuriţi”. „La bunuri şi servicii, cheltuielile programate pe anul în curs sunt pentru: materiale de curăţenie, curent electric, apă, piese de schimb, telefoane, delegaţii, prestări de servicii ş.a. Le avem defalcate, uitaţi aici unde vă arăt, domnule consilier… Da, acolo…”, i-a răspuns primarul consilierului Ţurcaş. „Deci, se încadrează în…”. „Da, da”. „La telefoane, acolo, în şedinţa următoare o să vă rugăm să ne daţi…”. „Da, la telefoane, miercuri, domnule Drăghici, să prezentăm o informare scrisă cu câte telefoane avem, cât costă abonamentele, pe ce reţea sunt ele. Ne-au propus domnii consilieri că ar fi posibilităţi de reducere a cheltuielilor dacă schimbăm abonamentul, sau dacă trecem pe o altă reţea. Deci, dumneavoastră, specialiştii, să daţi miercuri răspunsul, la şedinţa extraordinară”, a menţionat primarul. „Da, pentru că văd 65.000 lei pentru telefoane şi vreau să aflu cum se împarte suma”, a mai spus Ţurcaş. Care a continuat imediat: „Bun, rămâne pe miercuri. Mai jos, avem la activele financiare 80.000 lei noi. Da? Ce înseamnă? 800 de milioane? Da… Sunt 800 de milioane…”. După ce i s-a răspuns de un funcţionar ce înseamnă această sumă, consilierul s-a uitat prin sală şi a zis: „Deci, sunteţi mulţumiţi, colegii?”. Cum unii se uitau cu mirare la el, consilierul a continuat: „La învăţământ avem aproape… Ia să vedem…”. Răspunsul a venit de la primar fără să mai apuce să termine, edilul fiind oarecum iritat de situaţie: „Dacă aţi pronunţat cuvântul învăţământ, vreau să informez consiliul local că banii de la învăţământ sunt cu TVA de la nivel central şi sunt cu destinaţie, nu putem nici să luăm şi nici nu avem cum să dăm din veniturile proprii la învăţământ. Bineînţeles, cu excepţia burselor. Dar şi la burse am pus, din lipsă de fonduri, doar pentru bursele de pe semestrul I. Va trebui să ne gospodărim ca în fiecare an, în aşa fel încât să acoperim şi bursele de pe semestrul II”. „Aşa. La sănătate, avem…”, a continuat consilierul, iritând din ce în ce mai mult şi pe mulţi din consilierii din sală, nu numai pe cei din Executiv. Întrerupt de primar, Ţurcaş n-a mai apucat să termine ce avea de întrebat la capitolul sănătate, astfel că s-a mulţumit cu ce i-a spus primarul, dând la final din cap. Atunci la ce folos întrebarea, dacă n-a avut nimic de spus? Lucrurile au continuat tot aşa, hârtia nu mai cuprinde tot ce a întrebat consilierul, uneori monosilabic, alteori foarte lungit, sau ce a răspuns primarul. Cert este că timp de o oră consilierul a tot întrebat, cu glas nevinovat, iar primarul a răspuns, de fiecare dată, la finalul unui răspuns consilierul Ţurcaş fiind de acord cu ce a spus edilul întru-totul.
Asta mai da şedinţă!
Două proiecte retrase
După o oră de întrebări şi răspunsuri, preşedintele a trecut la următoarele puncte de pe ordinea de zi. Care au însemnat doar 14 proiecte de hotărâre, două fiind retrase de primar în timpul şedinţei, celelalte 12 aprobate în unanimitate, cu buget cu tot. Despre cele 4-5 proiecte de interes mai general vom discuta în numărul următor. Aici vom mai puncta doar proiectele retrase şi motivul care l-a făcut pe primar să retragă unul dintre proiecte.
Primul proiect retras s-a intitulat „proiect de hotărâre privind alocarea sumei de 1.000 lei Editurii Self Publishing SRL Bucureşti în vederea tipăririi cărţii Un momârlan din Jieţ – Valea Jiului pe meridianele globului, având ca autor pe domnul Ranţa Ioan”. El a fost iniţiat de consilierii Preda, Scărişoreanu, Heljiu şi vicele Jurca. Fără să dea detalii, primarul a retras proiectul încă de la începutul şedinţei.
Cel de-al doilea proiect retras a vizat achiziţionarea serviciilor de publicitate media. La discutarea proiectului, consilierul Matei a propus înjumătăţirea sumei de 80.000 lei pe an, pe motiv de austeritate a bugetului. Cum şi consilierul Ţurcaş a propus o sumă mai mică de 40.000 lei, respectiv 10.000 lei „că eu zic că-i suficient şi apoi mai vedem”, iar consilierul Temneanu a motivat că îşi fac publicitate pe banii ăştia doar primarul şi viceprimarul, iar consilierii locali nu, primarul a anunţat că retrage proiectul de pe ordinea de zi.
Câteva precizări
Acum dacă ar fi s-o luăm drept şi logic, unii ar vrea să-şi promoveze şedinţele, proiectele oraşului, activitatea curentă pe doi bani dacă se poate, crezând că fraieresc pe cineva. Nu, fraieresc cetăţenii, care au toate şansele să fie vitregiţi în a şti de ce se întâmplă în oraşul lor, în comunitatea lor şi în Valea Jiului. Iar în ceea ce priveşte reclama, fiecare intră în ziar sau pe sticlă după cum ştie să prezinte ceea ce face. Uitaţi, până şi în acest număr primarul iese mai mult în evidenţă. De ce? Deoarece a vorbit toată şedinţa, fiind întrebat a dat răspunsuri. Dacă domnul Temneanu vine cu un proiect pentru oraş la o şedinţă, apoi cu alte două, trei, zece la alte şedinţe, se va scrie mai mult şi de dumnealui, şi colegii de la televiziune se vor arăta şi ei interesaţi să-l invite mai des. Dar aşa, dacă trăiţi în anonimat, dacă politizaţi orice şi când trebuie şi când nu-i cazul, dacă jucaţi teatru ieftin şi din astea, cum să se scrie şi de dumneavoastră, domnilor? Arătaţi celor ce v-au ales preocupare, faceţi acţiuni nu doar înainte de alegeri, ajutaţi cazuri disperate, iniţiaţi proiecte de hotărâri viabile, care să ajute cetăţenii şi atunci presa va fi la picioarele voastre. Şi încă ceva… Din punctul ZVJ de vedere – n-avem treabă cu alţii – credem că de fiecare dată când aţi avut ceva de spus, la o şedinţă, sau în alte ocazii v-am publicat punctul de vedere. Când aţi avut dreptate, domnilor consilieri, am şi spus şi chiar v-am susţinut pe unii, supărându-se atunci cei din Executiv.
Credem că noi, ZVJ, am prezentat întotdeauna cu obiectivitate ce se întâmplă la Petrila şi nu putem fi acuzaţi de partizanat. Mai sunt unii prin Jieţ care, tot aşa, acum se dau loviţi, dar când au avut nevoie să prezinte „adevărul” lor, ZVJ a fost „cel mai bun ziar”… Acum nu mai e…
Vom reveni…

Comenteaza

Comenteaza