DISTRIBUIȚI

Ne așteptăm ca toți ceilalți să fie ca noi, să nu rănească oamenii din jur, să gândească de o mie de ori înainte de a arunca cu cuvinte către un om. Greșim. Nu realizăm că suntem diferiți, că există oameni cărora pur și simplu nu le pasă, pentru ei prietenia este o limită, atunci când este vorba de mândria sau imaginea lor, uită de oamenii care le-au fost aproape. Greșim și din acest motiv, pentru că avem așteptări mult prea mari, obosim. Obosim să mai trecem peste, obosim să le mai explicăm, să le deschidem ochii și să îi protejăm, altfel vor rămâne singuri.

Sunt oameni care nu vor ajutor, nu le pasă de sentimentele altora și se dedică victimizării. Orice le-ai spune, îi deranjează. Orice le-ai face, nu ești de ajutor. Oricum te-ai purta, nu este bine. Dar când au nevoie trebuie să stai neclintit și să oferi tot ce ai. La un moment dat obosești. Cât să ajuți? Cât să explici? Și până la urmă ce obligații ai? O prietenie este un sentiment reciproc, nu înseamnă certuri banale, nu însemnă jigniri, nu înseamnă reproșuri și mai ales nu înseamnă răutate.

Astăzi am obosit să tot rezolv situații, să-mi cer scuze deși n-am greșit doar pentru că nu vreau ca cineva să fie supărat pe mine. Am obosit să tot explic, să fiu un prieten pentru greutăți și o certitudine pentru momentele frumoase. Am obosit să tot vorbesc de una singură pentru că deseori oamenii vor dreptate și acolo unde au greșit; puși în fața faptului împlinit, continuă să te acuze iar tu, pentru că crezi într-o relație, oricare ar fi aceasta, trebuie să taci pentru că nu vrei să rănești pe cineva.

http://eusuntfemeie.com/

 

Eu sunt femeie

Comenteaza

Comenteaza