Petrila / Pe str. Parângului și unii şi alţii au dreptate… Până la un punct

741
de Corneliu BRAN

Ziua şi scandalul pe strada Parângului din Petrila, acolo unde autorităţile publice locale doresc să pună în practică un proiect care să vizeze asfaltarea şi modernizarea reţelelor de drumuri ale cartierului şi crearea de rigole pentru scurgerea apei când plouă. 

Situaţii şi situaţii… încurcături şi încurcături. Cine le dezleagă, dacă nu legea?
Şi atunci de ce acest scandal? Simplu. Pentru că unii dintre cei ce locuiesc în casele de-acolo, tip barăci, proprietate personală, nu doresc să-şi demoleze anexele şi gardurile pe care le-au construit pe un teren ce nu le aparţine, timp în care primăria doreşte să respecte proiectul întocmit şi să efectueze lucrările conform acestuia, lucru am spune pe bună dreptate.
Pe de altă parte şi cetăţenii au dreptatea lor, în sensul că dacă legea spune 1,90 metri de la casă, atunci lasă-le domnule acei aproape doi metri, nu le torni asfaltul până sub geamuri, că nu-i firesc şi nici sănătos!
Totuşi, cea mai mare parte dintre terenurile de sub case nu sunt intabulate, iar primăria cere acum, pe bună dreptate şi în interesul cetăţenilor, ca proprietarii acestor case să meargă la primărie şi să facă cerere, ca să intre şi cu terenul în legalitate, abia atunci putându-se invoca proprietatea deplină, deci şi cei aproape doi metri stabiliţi de noul Cod Civil. Oamenii susţin că se duc la primărie să facă cerere, dar n-au ştiut până acum, că făceau demult. Încurcate mai sunt căile Domnului…
Cel ce a fost desemnat de către primarul Vasile Jurca să se ocupe de situaţia de pe Parângului este viceprimarul Dorin Curtean, care are atribuţii stricte şi clare să rezolve situaţia definitiv, astfel încât firma TED să se apuce serios de treabă şi cât mai repede. Pe de altă parte, cetăţenii din zonă susţin că firma constructoare nu prea are oameni, că aşa le-au zis unii şi alţii dintre lucrători şi ingineri, în timp ce viceprimarul susţine contrariul, că sunt oameni, că se lucrează la greu, deşi nici noi n-am prea văzut marţi cam pe nimeni pe-acolo. E încurcată deci treaba şi aici…
La reclamaţiile mai multor cetăţeni făcute subsemnatului şi „Ziarului Văii Jiului”, ne-am deplasat marţi, 16 octombrie, dimineaţa, în zona respectivă. Acolo am stat de vorbă cu circa şase-şapte cetăţeni, care ne-au aşteptat să-şi spună necazul. După care, tot acolo şi în prezenţa acestora, am stat de vorbă şi cu cel care răspunde de implementarea acestui proiect pomenit mai sus, viceprimarul Dorin Curtean. Ce a ieşit din discuţii şi ce am constatat, inclusiv alte probleme ale cartierului, vi le spunem şi dumneavoastră pe larg în continuare.

O octogenară care ştie că legea dă nişte drepturi în plus proprietarului
Să fie foarte clar, discuţia de pe Parângului s-a făcut cu oameni serioşi din cartier, nu cu puşlamale şi ţaţe sau ţăţoi, care mereu aşteaptă sămânţa de scandal şi când trebuie şi când nu trebuie. Sunt câteva femei care plătesc taxe şi impozite la primărie, care au muncit serios la viaţa lor şi care nu fac altceva decât să îşi apere bruma de avere pe care o mai au. Orice altă interpretare din partea unora sau altora, inclusiv din partea reprezentanţilor primăriei, ar fi o greşeală fără margini, să ne înţelegem din start. La ora convenintă cu reclamanţii, am ajuns la faţa locului, vremea primăvăratică permiţându-ne să străbatem pe jos tot cartierul. Doamna Lungu, o doamnă octogenară, serioasă, care ne-a spus că are tensiunea de dimineaţă aproape 200, că s-a enervat cu o zi înainte după ce a auzit de la vecini că primăria nici nu vrea să audă să lase mai mult teren lângă casă, „de parcă ar vrea să facă autostradă, nu o amărâtă de străduţă”, ne-a fost călăuză de la intrarea în cartier, iar până în zona unde ne aşteptau ceilalţi dumneaei ne-a spus în mare care e supărarea. „Acum ne-a spus că doar un metru lasă de lângă zid, restul asfaltează. Păi cum laşi tu, primărie, un metru, iar când plouă toată apa aia de pe drum se va scurge lângă casă şi pe la fundaţie. Apoi legea spune 2 metri, iar ei spun un metru…”. Doamna Lungu are în proporţie de 90% dreptate. De ce? Pentru că ne-am interesat şi legea spune, mai exact noul cod civil, că de la zidul proprietăţii trebuie lăsat liber 1,90 m (deci nu 2 m, nici 1 m şi nici 3 m, cum au vehiculat unii şi alţii, inclusiv angajați de la primărie), iar orice construcţie ulterioară a unui drum trebuie să respecte această cerinţă. Da, se poate merge cu asfalt şi mai aproape de zidul clădirii proprietate personală, dar DOAR CU ACORDUL PROPRIETARULUI, altfel nu!
Aproape ajunşi la faţa locului, femeia ne arată că este o gură de canalizare unde de mai bine de o săptămână stă cu crengi în ea, capacul fiind scos şi mare minune că „magneţii nu l-au luat, el stând aşezat sprijinit de un perete. Tot cei ce lucrează au stricat acest canal şi acum stă cu crengi în el, iar maşinile nu mai pot trece pe străduţa asta”.

Problemele de la pavalionul nr. 2…
Ajunşi la „pavilionul nr. 2”, unde stau în locuinţe şase familii, am dat peste reprezentanţii fiecărei familii şi de încă o persoană ce reprezenta pavilionul vecin, intitulat, v-aţi prins, „pavilionul nr. 1”.
„Vedeţi, or venit şi or măsurat împreună cu comandantul de la poliţia comunitară. Înainte ne-au zis că ne lasă patru metri de la zid, apoi, după alte zile, s-au schimbat şi ne-au zis că vin cu asfaltul până-n zid şi restul demolează. Dacă e gard, cum e al vecinei, trebuie demolat după părerea lor, dacă e barcacă de lemn, sau magazie, demolată şi aşa mai departe. Corect, dar de ce nu respectă legea, cu cei doi metri? Bun, nu laşi patru, dar doi metri laşi… că spune legea nu noi!”, ne-a mai spus doamna Lungu.
Ca la un semnal, au început să se plângă şi ceilalţi petrileni adunaţi ad-hoc acolo. „Cum altul şi-a îngrădit, pe noi de ce nu ne lasă? Eu pot să-mi îngrădesc casa, cu gard de lemn, frumos, de ce să nu pot? Că legea mă lasă nu ştiu câţi metri. Or, ei vor să ne bage asfaltul până-n uşă, aşa nu se poate!”, a început să ne spună o altă doamnă în etate, Veronica Bordei de 62 de ani, cu soţ şi copii „care nu mai stau aici”.
Doamna Ioana Alb, o femeie cu o vârstă la fel de respectabilă ca şi celelalte două doamne de dinainte, ne-a mărturisit că locuieşte la această adresă din pavilionul nr. 2 de 51 de ani! „Eu stau acolo unde am acel gard ce se vede, construit de foarte multă vreme. Acum mi-au spus că trebuie dărâmat, viceprimarul mi-a spus că va aduce asfaltul până lângă casă, că aşa e proiectul. Dar dă-l încolo de proiect, că mai există şi legi în ţara asta, care spun că ai o protecţie, nu se poate să intre cu drumul până lângă intrare, până lângă pereţii casei! Asta-i treabă?”, întreabă şi explică femeia.

La „pavilionul nr. 1” lucrurile stau cam tot aşa…
Domnul Lucanu, din pavilionul nr. 1, completează de-a dreptul resemnat de situaţie, deşi mai are un licăr de speranţe referitor la legile româneşti care protejează proprietatea: „La noi o săpat acolo… Vor să ne pună asfalt până în casă, că mi-a zis că aşa e proiectul şi aşa trebuie. Nu-i normal, mulţi mi-au spus că legea nu le dă voie. Dar ştiu eu? Ei fac ce vor…”.
Tot de la cetăţeni am aflat „că cei care vin să lucreze aici ne-au zis că n-au oameni şi că lucrările mari se vor face la primăvară”. Asta, deşi, Dorin Curtean, viceprimarul Petrilei, ne spunea când a ajuns altceva: „Se apucă de treabă. De fapt, lucrează demult… Azi nu sunt muncitori aici, că au altă lucrare… Dar de venit, vor veni…”.

Gunoaie la greu. Cine să le ridice?
Tot ei ne-au arătat şi gunoaiele ce sunt la greu pe stradă. „Au luat containerele, că au zis că încep lucrările. Acum, noi ducem gunoiul ordonat să-l aruncăm, că nu suntem ţigani, dar unde să-l aruncăm dacă nu mai sunt containere? Îl punem pe jos… Se fac mormane… că ei nu vin să ridice gunoiul la timp, vin când vor… Mormanele le ia vântul sau le împrăştie animalele, câini, pisici, şobolani… Şi gata mizeria! Apoi, tot pe noi ne acuză că facem mizerie! Să aducă containerele înapoi!”. „Le aducem înapoi când se termină lucrarea”, le-a răspuns ulterior viceprimarul.

Intervenţia viceprimarului 
L-am sunat pe viceprimarul Dorin Curtean, spunându-i că suntem împreună cu oamenii pe strada Parângului. „Vin imediat acolo!”. Şi a venit în 10 minute. „Ia să vedem, care e problema”. I-am spus imediat că oamenii sunt de acord cu tot ce face primăria, că doar cine nu vrea asfalt în loc de noroi şi de praf. „Dar, singura problemă a lor este că să le lăsaţi liber cei doi metri, sau cât spunea legea, că ne vom interesa, astfel încât să poată şi ei să-şi pună în faţa casei o floare sau un copăcel, un gard de lemn după un model agreat de primărie, astfel încât să fie toate construite la fel şi să nu mai fie babilonie. Asta vă roagă oamenii, nimic în plus sau în minus. Iar acolo unde s-a depăşit cu mult anumite anexe şi construcţii, să se demoleze, sau acestea să fie cuprinse între cei doi metri cât are dreptul proprietarul”.
„Niciun metru nu aparţine de proprietari, vă spun eu!”, a specificat cu o linişte curioasă vicele. „De ce?”, au întrebat la unison toţi cei prezenţi. „Oamenii aceştia nu sunt proprietari decât pe construcţii! Nu sunt în legalitate cu terenul de sub construcţie, şi le-am spus treaba asta!”, ne-a spus parcă tot mai iritat de subiect Dorin Curtean. „Ei, ca să intre în legalitate, trebuie să facă cerere la primărie să vină să-şi ia odată terenul de sub case. Le-am explicat, există Legea 393 care s-a dat acum, ca să-şi poată intabula curţile şi construcţii şi terenul de sub construcţii. Ca idee, eu le mai spun totodată că trebuie demolat gardul şi tot ce e în plus pe aici, ca să se poată lucra, nu de altceva”… „Acum, lucrăm, nu vedeţi utilajele? Nu la primăvară… Ei trebuie să sape aici, să rupă tot. Avem contract de lucrări… Au termen de finalizare”, a mai spus Curtean.
L-am întrebat pe viceprimar ce îi sfătuieşte pe oameni. „Să meargă la primărie cât de repede şi să intre în legalitate. Au termen 180 de zile. Le-am spus la toţi, mulţi au şi venit deja la primărie”.
„Nu se poate lucrul ăsta, să nu poată munci de gardul meu… că omul ce vrea face, ce nu vrea zice că nu poate… Dar, mă rog, să îl strice şi să intre cu utilajul, iar dacă legea îmi dă dreptate voi construi altul, exact până la limita unde îmi permite legea”, a subliniat doamna Albu, dând dovadă de un discurs remarcabil şi de o inteligenţă dată şi de experienţa anilor dumneaei.
Apoi, Dorin Curtean s-a întors spre un gard care îngrădea sute de metri, oricum, exemplu ce n-are a face cu cazul nostru de azi. Şi-a răsfrânt toţi nervii pe acest exemplu, iar în acest caz, ca şi în altele, suntem de acord că vicele are perfectă dreptate: „Uitaţi-vă la ăsta, 250 de metri ocupaţi abuziv, niciodată n-a plătit pe ei! Are 100 de milioane de plătit acum, doar pe cinci ani. Da, de Costică Pârlea e vorba… Și mai sunt şi alţii. Unde e corectitudinea faţă de cei ce plătesc de 30 de ani?”, a ţipat de-a dreptul Dorin Curtean, arătându-ne apoi la toţi proiectul. „Uitaţi proiectul! Eu opresc un proiect pentru că nu vrea o madam sau unu şi altul? Mergem la Pitulice, să vedeţi, la fel nu plăteşte nimic de ani de zile. Şi el îl aşteaptă, vezi Doamne, la primărie pe Vasilică, ca să-l şteargă de la plată primăria”.

Terenul de sub case
Ne reîntoarcem puţin la treaba cu terenul de sub case. După lege, oamenii au tot dreptul să intre în legalitate după ce fac cerere. Şi o vor face, cum ne-au zis. Dar asta n-are treabă cu cei 1,90 m de la zidul casei, asta după ce vor rezolva chestiunea cu terenul de sub casă, să ne înţelegem! Asta le-am spus şi oamenilor, o spunem şi aici, de fapt o spune noul Cod Civil, n-o spunem noi…

Un alt caz, deloc asemănător cu primul, şi o ceartă pe cinste în mijlocul drumului
Discuţiile au continuat. După ce ne-am despărţit de grupul de oameni la care venisem, am plecat perpedes, alături de viceprimar, să ne mai arate „cel puţin un caz”. Acolo s-a lăsat cu ceartă! Una aprigă, o doamnă de etnie rromă atacându-l verbal la modul cel mai urât pe viceprimar. Fără scrupule, dar fără să înjure. Bine, nici oficialul din primărie nu s-a lăsat, ceea ce după părerea subsemnatului e o dovadă de mică slăbiciune. Ăsta e rolul unui ales sau funcționar la primărie, să explice, dacă trebuie, şi de zece ori dacă nu s-a înţeles, şi nu să se înfurie! Că, în fond, cetăţenii îi plătesc salariul acestuia, şi nu invers. E o părere personală şi nu un atac la vice sau alte prostii din astea. Oricine ar fi fost în locul lui Curtean, la fel am fi spus.
Legat de doamna respectivă, un mare NU în tot ceea ce a zis. Da, doamnă, viceprimarul are dreptate, nu trebuie să vină nimeni de la primărie să îţi spună să plăteşti impozitul pe casă, doar ştie oricine că anual are de plătit acel impozit. Or penalizările cresc când nu plăteşti, aşa e peste tot în lume.
„Tot ce vedeţi aici de la casă încolo e ocupat abuziv! Zece metri sunt aici, şase metri la doamna aceasta”. „Nu-i adevărat, sunt doar patru meeetrrrri!!”, susţinea cetăţeanca, urlând de-a dreptul.„Aduceţi nişte brazi să punem aici! Da, nişte brazi”, a mai ţipat femeia după Curtean, la modul ironic desigur. „Domnule de la presă, oamenii ăştia, ai doamnei acesteia, ocupă abuziv zece metri în spate şi ocupă abuziv şi în faţă, iar zece metri. Asta vă rog să scrieţi, să se consemneze. Ocupă şi spatele şi faţa casei. Să zică merci că nu le demolez şi în faţă, nu doar în spate…”, a menţionat Curtean, foarte nervos, stăpânindu-se din ce în ce mai greu.
Când i-am spus femeii că administraţia locală vrea să facă frumos şi acel cartier, femeia s-a opus: „Am trăit atâţia ani aşa, ia să nu mai facă nimic! Ce… dacă nu se face strada aici ce contează…?”, a menţionat femeia. Moment în care o altă femeie, tot de vârsta a treia, de peste drum, de la casele momârlăneşti, a tunat: „De ce să nu se facă, doamnă, strada? De ce să nu se facă şi la noi, aici, frumos? Că zici dumneata? Şi noi suntem băştinaşi de-aici, momârlani cum ne faci dumneata, dar care ne dorim frumos, civilizaţie…”.
A urmat un schimb de replici între cele două femei. Moment în care am noi am plecat mai departe, gândindu-ne că nici pe departe acest caz nu se aseamănă cu cel pentru care am ajuns la Petrila, iar viceprimarul are perfectă dreptate în tot ce a spus legat de ultimul caz… mai puţin tonul folosit şi limbajul, e drept, după ce a fost provocat. Un dialog pe care nu am putut să-l redăm decât parţial, din motive de vulgaritate excesivă…

Comenteaza

Comenteaza