DISTRIBUIȚI

Viața bate istoria. Omagiul adus minerilor, conservat pentru anul 2016

Minerii nu sunt prezenți de mulți ani la evenimentele dedicate zilei de 6 august, organizate în orașele din Valea Jiului. Ei sunt înlocuiți de ”reprezentanți”. În acest an, numărul politicienilor nu a fost sufocant, prestația însă a demonstrat o alunecare vizibilă spre degradare.

Atmosfera în care s-a derulat momentul depunerilor de coroane de flori la monumentele ridicate în cinstea minerilor a fost una debusolantă. Una care ar putea indica o atitudine disprețuitoare față de moment, față de activitatea celor care în 6 august 1929, și apoi mulți alții, s-au jertfit pe altarul huilei.

Criza din mineritul Văii Jiului a fost observată, joi, și la nivelul clasei politice, categorie depășită de importanța și semnificația unei astfel de zile. Transformați în persoane publice, eu zic în continuare, fără consimțământul lor rațional, politicienii hunedoreni și toți colegii lor au demonstrat că moda acțiunilor ”veni, vidi, vici” – sub forma băii de mulțime – nu a ieșit din uz. Doar că de data asta baia a fost de coroane, că mulțimea în care se așteptau să se scalde nu s-a înghesuit să participe la evenimentele din cele trei localități ale Văii Jiului – Petroșani, Vulcan și Lupeni.

Politicienii, plictisiți, furați de alte priorități, au socializat (indiferent de culoarea politică) și- după caz – s-au pozat cu coroanele pe care apoi le-au lăsat lipite de soclurile monumentelor minerilor.

Momentul Lupeni, locul care a scris istoria și care le-a ocazionat astăzi persoanelor publice pelerinajul, s-a derulat rapid, ”pam-pam”. După o întârziere de 30 de minute față de programul anunțat inițial (nu au căzut nimănui galoanele, dar înălțimea funcției impune un exercițiu al respectului), mulțimea de coroane a ajuns lângă peretele Uzinei Electrice unde au fost executați cei 28 de mineri.

Ioan Velica, amfitrion al evenimentului, a prezentat succint istoria lui 29 și apoi a dat liber depunerilor de coroane. Multă lume, puțini oameni. Solemnitatea momentului a fost umbrită de lipsa de educație a celor prezenți. Analiștii se plâng că nu există cultura protestului. Ei bine, nu există nici cultura solemnității. Dacă anul trecut Elena Udrea a fluturat o rochiță multicoloră la ”momentului minerilor”, acum în 2015 reprezentanții Văii Jiului – cei desemnați de societatea civilă care permite politicului acest dezmăț comportamental – au furat modelul. Codul vestimentar, dar și atitudinea nesolemnă au pus o altă pată pe importanța momentului. Nici măcar răbdarea necesară încheierii ceremoniei nu a stat în practica reprezentanților județului Hunedoara. Rând pe rând, după ce numele lor era rostit la microfon, politicienii au părăsit perimetrul evenimentului ignorând parcă de ce se aflau în acel loc.

Petroșaniul a dat startul manifestărilor, acțiunea din capitala Văii Jiului, derulându-se în Parcul Carol Schreter, la monumentul minerului adus aici cu câțiva ani în urmă de la Muzeul Mineritului.

Aici au existat și discursuri. Toți, absolut toți vorbitorii recunosc munca grea a minerului. Toți se înclină în fața jertfei minerilor. Mai că s-ar pune și pod de flori în fața lor. Poate așa se explică și faptul că reprezentanții societății cărbunelui au depus coroana de flori după ce pe lângă munument au ajuns toate florile politice, de la PSD, UNPR, PNL, ALDE, la UDMR.

Las` că-i bine și așa. Mulți văd, puțini pricep. Minerii au primit berea vor primi și primele zilele următoare. În 2016 vin alegerile. La 6 august din 2016 lucrurile se vor îmbunătăți. Va fi baie. Baie de mulțime.

Ramona ROȘULESCU

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza