DISTRIBUIȚI

Ultima oară au fost mai mulţi. A treisprezecea săptămână, începutul celei de-a patra luni de proteste, iar devenii au rămas la picioarele lui Decebal să facă ce trebuie. Nu s-au speriat de rânjetele ironice şi de vorbele urâte şi nici nu i-au invidiat pe cei care au plecat la mare..la munte : “Şi noi puteam să o facem, dar n-am vrut”, spun ei.

Abia luni dimineaţă, bucuroşi, au anunţat lumea că s-au oprit (poate din vina lor) în sfârşit defrişările.

“Am fost astăzi la Pădurea Bejan să observăm unde s-a ajuns cu dezastrul defrişării. Nu mică ne-a fost mirarea să vedem că cei care tăiau padurea şi-au luat tălpăşiţa, lăsând în urma lor sute de copaci doborâţi. Acesta este rezultatul protestelor noastre, dragi deveni, nu degeaba am stat patru luni în faţa lui Decebal să protestăm. Iată o dovadă că un grup mic de oameni am reuşit să stopăm tăierea la Bejan! Închipuiţi-vă că dacă aţi fi venit cu sutele, cu miile lângă noi la Deva şi în toata tara am fi putut opri total defrişarea pădurilor. Poate vă dă de gândit..” declară pe Facebook, Nicu Haida, unul dintre liderii grupului de protestatari.

Pădurea Bejan este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Hunedoara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și se întinde pe o suprafață de 70 hectare. Pădurea Bejan se suprapune sitului de importanță comunitară omonim și are o deosebită valoare științifică, pe această suprafață coabitează 8 din cei 9 reprezentanți indigeni ai genului Quercus, conviețuirea îndelungată ducând la hibridări, prezența acestora dând valoare de unicat acestei rezervații.

„De 12 săptămâni, în fiecare sâmbătă organizăm aceste acțiuni, ne adunăm lângă statuia lui Decebal din Deva și încercăm să le arătăm oamenilor că ne pasă de pădurile din munții Retezat și din județul Hunedoara. Ideea a pornit de la niște prieteni din București, iar noi am spus că trebuie să încercăm și la Deva, mai ales că s-a dat avizul pentru parchetarea Pădurii Bejan( considerată rezervație naturală) și nu suntem de acord cu acest lucru. Un obiectiv de-al nostru este și schimbarea Codului Silvic. Dacă la început eram doar două persoane în centrul Devei, în timp au început să ni se alăture oamenii, în special copiii. Vom continua aceste acțiuni până când se va face ceva pentru păduri, până când vom stopa defrișările”, declara pentru GDD acum câteva săptămâni, Alexandru Cristian Sztrîmbely, ințiatorul proiectului de proteste “Oprim masacrul pădurilor”.

Câteva poze nu aduc primăvara în codrii României. În cadrul grupului fiind anunţat un alt eveniment, pe 22 august, în Bucureşti- “Evenimentul naţional de protejare a integrităţii, bogăţiilor, valorilor, tradiţiilor şi geniilor din România!”

La kilometrul zero, în piaţă, acolo unde sunt aşteptaţi toţi românii adevăraţi. Diaspora inclusiv. Coincindenţă sau nu, pe 22 august 2015 (tot acolo) este posibil (şi) ca Diaspora să reacţioneze, să-i critice “în persoană” , pe cei care reprezintă România. Peste 9000 de invitaţi, printre aceştia şi mulţi care încă etichetează faptele minerilor din ’90, atunci când au “curăţat” ţara de golani. Mulţi încă se etichetează golani plecaţi prin ţări străine, dispuşi să repete protestele. Mai sunt câteva săptămâni.

A început să nu se mai taie. Aparent. Gălăgia devenilor a speriat fierăstrăul, sau lucrătorii sunt în pauză de concediu. Doar acolo e pauză, pentru că unealta cu lanţ şi dinţi tăietori încă răsună răguşită, din sute de alţi codri ai României.

slujba-i slujbă, drujba-i drujbă = una-i slujba, alta-i prietenia.

Sergiu BALABAN DUCK

Gazeta de dimineata

 

Comenteaza

Comenteaza