Sigur îl cunoașteți pe Ion Barbu din paginile Academiei Cațavencu, din Dilema Veche sau din Ziua, unde semnează caricaturi inspirate, însă artistul din Petrila e mult mai mult decât un desenator cu mult umor. Are zeci de premii internaționale pentru caricatură, dar este și unul dintre principalii promotori ai poeziei românești contemporane, iar micul oraș minier din Valea Jiului în care a ales să trăiască poartă marca inconfundabilă a artistului, care se împletește strâns cu geniul lui Ion Dezideriu Sîrbu, scriitor a cărui posteritate i-a dedicat ultimii 20 de ani.
Ion Barbu este un personaj plin de umor și de vorbe memorabile, dar și un om sensibil care își prețuiește profund rădăcinile. A făcut din casa mamei lui singurul Muzeu al Mamei din Europa (unul de felul acesta mai există doar la New York), iar dacă I.D. Sîrbu are o casă memorială în Petrila, acest lucru i se datorează tot lui Ion Barbu. În jurul acestei Case a adunat o mână de entuziaști cu care organizează periodic happeninguri unul și unul, iar Colonia Literară Petrila, fondată în curtea casei lui Sîrbu, se mândrește cu cetățeni precum Ana Blandiana, Ludovic Bacsi, Ion Zubașcu ori Emil Constantinescu.
Așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, nimeni nu-i artist în orașul lui: petrilenii nu prea știu ce și de ce face Ion Barbu, chiar dacă acesta încearcă din răsputeri, de doi ani, să salveze mina Petrila, dându-i o nouă viață după ce activitatea din subteran va înceta, iar antologia imobiliară a poeziei românești – proiect unic în istoria literaturii – a fost repede astupată cu var de autorități. În cadrul campaniei Premianții Fără Premii încercăm să ne facem o datorie de onoare prin premierea, fie și simbolică, a unui artist de geniu care, din motive pe care poate ni le va dezvălui la ceremonia de sîmbătă, a ales să trăiască în Petrila.
Sâmbătă, 20 decembrie 2014, ora 11.00, domnul Ion Barbu vine să-l cunoaștem și să-i spunem ce părere avem despre ceea ce a făcut și încă face. Aveți ocazia să-l priviți în ochi, să-i spuneți o vorbă caldă și să fiți parte dintre cei care îi vor mulțumi oficial printr-o diplomă și un buchet de flori venind în fața statuii lui Decebal din centrul Devei.
Despre proiectul „Premianții fără premii”
E vremea să facem ceva.
A trecut sau ar fi trebuit să apună perioada lui „să se facă”. Dintr-un singur şi banal motiv pentru că se face. Societatea a mers înainte până acum, poate uneori destul de încet faţă de cum ne-am fi dorit, şi merge în continuare. Proiectul social „Premianţii fără premii” se vrea o modestă răsplată din partea societăţii pentru valorile noastre, cele autentice.
Probabil vă întrebați cine sunt acești premianți și de ce nu au premii. Ei sunt oamenii de lângă noi pe care toți îi văd și nimeni nu-i „ascultă”. Tăcuți duc România mai departe. Ei sunt oamenii a căror muncă este de folos tuturor fără ca ei să fie cunoscuți. Ei sunt cei care ne fac viața mai frumoasă prin munca lor. Artiști, inventatori, meșteșugari și alții care ne arată că frumosul și utilul sunt aici, lângă noi. Nu vor premii, nu au primit, nu știu că munca lor e prețuită de ceilalți și de aceea trebuie să le spunem asta.
Astfel, proiectul vă invită să ieşim în stradă, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulţumi necunoscuţilor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupările lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbătă să ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestră a lui Decebal. Vom invita de fiecare dată un om valoros, care prin munca lui, strădaniile lui, face ca România să existe. Vom merge acolo să-l cunoaştem, să-i mulţumim că există şi să-i strângem mâna în semn de preţuire şi respect.
Vă invităm să fiţi parteneri ai unui proiect care doreşte să descopere şi să redescopere valorile României.
Invitație de suflet
Vă invităm, dragi prieteni, să organizăm o acțiune de suflet. La ediția din data de 20 decembrie 2014 a campaniei Premianții fără premii să venim cu o cutie de pantofi în care să punem produse potrivite de sărbători pe care să le oferim cadou bunicilor de la Căminul pentru persoane vârstnice de la Hunedoara.
Ideea este de a pune fiecare ce vrem în cutiile noastre, să le împachetăm frumos și să le strângem în cadrul campaniei. Este nevoie de 27 de pachete. Apoi să ne vedem la ora 15,30 la căminul de la Hunedoara, să le așezăm sub bradul împodobit, iar bunicii să meargă și să-și ia fiecare câte o cutie de sub pom. Poate vom reuși să le și cântăm un colind, să petrecem câteva clipe frumoase cu ei, să le facem sărbătorile mai calde.
DEVA, 16 DECEMBRIE 2014
