Punerea pe butuci a mineritului, strategia guvernamentală a ultimilor ani

240

Minele din Valea Jiului au ajuns la pragul cel mai de jos al producției, în condițiile în care cele patru unități miniere componente ale Complexului Energetic Hunedoara nu reușesc să dea nici măcar 4000 de tone de huilă zilnic. Acest ”rezultat” istoric este generat de strategiile guvernamentale din ultimii ani care s-au evidențiat prin lipsa unor măsuri eficiente, dar  au girat directorii numiți politic și jaful organizat.

România are nevoie de cărbune. O dovedește seceta. Sistemul energetic național ar fi acum în colaps dacă nu ar funcționa termocentralele. Cu toate că rolul acestor unități de producție este unul determinant pentru asigurarea securității energetice a României, statul român este preocupat și acum, la fel ca în ultimii 25 de ani, doar de închiderea mineritului.

Scăderea debitului râurilor și oprirea eolienelor care nu produc pentru că nu bate vântul a determinat creșterea energiei produsă pe bază de cărbune. În Valea Jiului, cel mai mare bazin carbonifer al țării, lucrurile sunt însă unele la fel de negre precum zăcământul. Minerii au lucrat și sâmbătă și duminică pentru a da cărbune astfel încât termocentralele să poată produce energie. Cantitatea de cărbune extrasă sâmbătă și duminică a depășit jumătate din producția înregistrată zilnic de minele Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni. Sâmbătă s-au extras 2500 de tone și duminică 2000 de tone.

Strategia de închidere a mineritului românesc a făcut ca producția zilnică să scadă de la peste 30 de mii de tone în anii 90, la 3500-3600 de tone în acest an.

”Niciodată nu a fost ca acum. Dacă ne uităm în spate, producția este tot mai mare, dar am ajuns să dăm sub 4000 de tone de huilă zilnic. În condițiile actuale pe care le regăsim în unitățile miniere, 3700 de tone este cantitatea maximă ce poate fi extrasă într-o zi din cele patru mine considerate viabile”, spun minerii.

Reprezentanții mineritului spun că producția slabă este determinată de lipsa lucrărilor de pregătire care nu au putut fi făcute din cauza lipsei fondurilor pentru achiziționarea celor necesare, de la plasă de sârmă la lemn sau stâlpi de susținere. În aceste condiții în care mineritul, considerat gaura neagră a economiei, nu a beneficiat nici măcar de sumele necesare pentru menținerea capacităților de producție, strategia guvernamentală este clară: închiderea. Declarațiile politicianiste nu sunt acoperite de fapte, iar realitatea minerească este una cruntă: minele se închid singure din cauza lipsurilor.

”Trendul acesta este, să ne închidem singuri, pentru că nu avem cu ce lucra”, spun reprezentanți ai mineritului din Valea Jiului.

Sunt voci care susțin că de la crearea CEH-ului, directorii numiți politic au făcut plăți preferențiale, cele mai favorizate fiind firmele care au avut contracte cu partea energetică, în special Mintia. Asta în timp ce pe minerit facturile s-au adunat, iar furnizorii nu mai vor să aducă marfa necesară pentru activitatea de exploatare.

Un exemplu edificator este licitația de transportoare ce a avut loc luni și la care nu s-a prezentat nimeni. Motivul? Furnizorii nu mai vor să aducă nimic pe gratis în condițiile în care au sume importante de recuperat.

Mai mult, același stat, acționar majoritar la CEH, a obligat la separarea mineritului de energie. Asta pentru ca structura energetică hunedoreană să poată încasa un împrumut denumit pompos ajutor de salvare care este însă acordat doar pe parte de energie. Separarea nu înseamnă altceva decât închiderea mineritului. Nu în 2018, cum arată decizia 787/2010 a Uniunii Europene, pentru că în situația în care se află minele din Valea Jiului acestea nu mai au cu ce funcționa încă trei ani.

Ca atare, statul român, cel care a girat subminarea economică a societății, dar și a economiei naționale, se poate pregăti de importuri de huilă. A demonstrat pe parcursul ultimilor ani că este de acord cu huila din care vine din țări ce nici măcar nu au o mină de huilă. Minele românești se pot închide. Rămâne de văzut cine va scoate fierul vechi, întrucât de zăcământul de huilă statul a demonstrat că nu are nevoie.

Mihaela MIHAI

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza