Un momârlan la „Premianţii fără premii” / Dumitru Gălăţan-Jieţ

230
de Mihaela PETROŞAN
Sâmbătă, în centrul Devei, va fi onorat de societatea civilă Dumitru Gălăţan-Jieţ, un personaj special, despre care „se poate spune că e momârlan de profesie, însă omul acesta e mai mult decât atât, pentru că nu face decât să trăiască aşa cum a făcut-o dintotdeauna, profund legat de lumea satului al cărui nume l-a adoptat ca pe un titlu nobiliar”.
Organizatorii evenimentului spun că „există, cu siguranţă, un mod de viaţă momârlănesc, iar casa din Jieţ a medicului stomatolog Dumitru Gălăţan este un adevărat muzeu al felului de a fi pe care momârlanii îl perpetuează de când se ştiu”. Dumitru Gălăţan-Jieţ, colaborator ZVJ (şi mare amator de recunoaşteri publice…), a început să scrie târziu despre consătenii săi, aproape de anii pensionării. După prima carte, au mai urmat încă 17 volume (mai are până să-l întreacă pe Marian Boboc, redactorul şef al ZVJ, şi amic de-al său – n.r.). Amin­tirile evocate în primul volum au dat naştere unui amplu studiu etnografic, realizat după toate regulile academice. Cărţile sale au nu doar meritul de a fi profund autentice, pentru că momârlanii între care a trăit o viaţă întreagă i se destăinuie altfel decât unui cercetător venit în vizită – ci şi calitatea de a face lumină în chestiuni puţin studiate, cum ar fi originea cuvântului „momârlan” şi legătura băştinaşilor din Valea Jiului cu italienii, sau obiceiurile păstorilor din munţi, care, în lipsa unei biserici, îşi făceau propriul altar cioplind o cruce pe trunchiul unui brad.
A scris sistematic despre satul momârlănesc şi a încheiat un ciclu care aduce în faţa cititorilor obiceiurile naşterii, ale nunţii şi ale înmormântării, iar cărţile sale au ajuns să fie citate de către specialiştii reputaţi în domeniu, pentru că o asemnenea cerce­tare sistematică nu s-a mai făcut de foarte multă vreme. „Să ştii că nimic din ce ţine de lumea momârlanilor nu mi-e străin!”, spunea Dumitru Gălăţan într-un interviu recent. „Am făcut de toate aici: am mers la fân, la coasă, cu vacile, cu oile, am fost la petreceri şi la înmormântări, asta a fost lumea mea. Veneam de la facultate în vacanţa de vară şi păşteam oile, iar când mă întorceam la şcoală, tata vindea un berbec şi ăia erau banii mei până la următoarea vacanţă”, mai spunea momârlanul devenit etnolog. Întâlnirea cu Dumitru Gălăţan-Jieţ va avea loc sâmbătă, 21 martie, la ora 11, în faţa statuii lui Decebal din centrul Devei.

Comenteaza

Comenteaza