CEH a plătit zeci de mii de lei pentru recrutarea de manageri care să-l îngroape

245

Neînțealeasă de partenerii economici ai României, ordonanța corporatistă a reprezentat acoperirea legală pentru numirea în funcții de manageri la companiile de stat a unor persoane agreate și înregimentate politic. Numirea nu s-a făcut doar pe baza carnetului de partid, ci și pe bani frumoși. Unii sub formă de ”comision de recrutare”, iar alții pentru sumele care au reprezentat contravaloarea salariilor managerilor politici care nu au avut de îndeplinit niciun criteriu.

 

Complexul Energetic Hunedoara a cheltuit doar în ultimii doi ani vreo 30 de mii de lei pentru recutarea de ”manageri profesioniști„. Sumele au mers, după cum arată anunțurile de pe site-ul companiei, către firma care a asistat Complexul Energetic Hunedoara în procesul de selecție a managerului privat, QestAdvisors. Iar la CEH au fost mulți manageri privați.

Din 2012 și până acum Complexul Energetic Hunedoara a avut patru directori general, și un al cincilea care a asigurat interimatul în două rânduri, fiind și acum pe funcție- Costel Alic, Daniel Andronache, Aurel Niculescu, Constantin Jujan (care a stat vreo patru luni demisionând din cauza lipsei de interes manifestată de minister față de soarta CEH), Emil Floruț (director de un tirmestru, demis în decembrie de CA-ul CEH) și interimarul Viorel Stancu. De remarcat că, în afară de Jujan (fără apartenență politică) și Floruț (ALDE), toți ceilalți sunt membri PSD.

Și dacă ”recrutarea„ a fost undeva la 10 mii de lei de director am putea spune, banii care i-au primit managerii profesioniști ”aleși„ în fruntea CEH au fost și ei de peste 10 mii de lei lunar. Că doar la CEH era de unde și nu se cerea nici performanță.

Așa se face că Aurel Niculescu și Daniel Andronache, care au condus câte un an Complexul Energetic Hunediara, au câștigat împreună vreo 4 miliarde de lei vechi numai din salarii.

Aurel Niculescu, schimbat în februarie anul trecut din fruntea CEH, a încasat în anul în care a condus complexul suma de 190.208 lei. Adică peste 1,9 miliarde de lei vechi. Așa reiese din declarația de avere completată de Aurel Niculescu la momentul în care a fost schimbat din funcție. Asta în condițiile în care lui Niculescu nu i-a fost aprobat planul de viabilizare. Mai mult, strategia lui Niculescu în fruntea CEH a fost una de genul ”dacă nu bate vântul sau e secetă”. Rând pe rând au picat, pe mandatul lui Niculescu atât IPP-ul prin care se dorea construcția la Mintia a unui grup pe gaz, dar și IPP-ul pentru construcția unor microhidrocentrale pe Mureș, termenele fiind amânate de mai multe ori. Pe același mandat al lui Niculescu, secondat de Nicolae Drăgoi (PSD) din poziția de director general adjunct, minele viabile au ratat retehnologizarea și implicit reducerea costurilor de producție. Și, tot pe mandatul lui Niculescu a început dintr-un foc și s-a terminat repede contractul prin care chinezii veneau să modernizeze și să salveze Mintia. Niculescu, în prezența lui Ponta, a semnat, în septembrie 2014, un contract de 270 milioane de dolari cu chinezii de la CNEEC pentru Termocentrala Mintia, contract cu care PSD-iștii s-au lăudat în campania electorală pentru prezidențiale. Documentul prevedea niște clauze și condiții greu de îndeplinit de structura energetică hunedoreană, astfel că a fost ”lungit” până s-a rupt în luna februarie a acestui an. Tot pe mandatul lui Niculescu pierderile s-au adâncit, iar datoriile au crescut vertiginos.

Niculescu doar a păstrat trendul în fruntea CEH. Nu de alta dar directorul general dinaintea lui, Daniel Andronache, a luat și el de la CEH, în anul în care l-a condus, peste două miliarde de lei vechi. Declarația de averea completată de Daniel Andronache arată că acesta a fost remunerat, din poziția de director general al CEH, cu suma de 216.043 lei, reprezentând salarii și indemnizații. Andronache a condus CEH din martie 2013 până în martie 2014.

Nici mandatul lui Andronache nu este unul favorabil structurii energetice hunedorene. Andronache a început pe un buget negativ, iar pierderea din buget a predat-o, chiar ceva mai mare, lui Niculescu.

Andronache vorbea despre investiţiile de la Mintia, grupul pe gaze, dar şi desulfurarea de la grupurile 3 şi 4, investiţiile în retehnologizarea mineritului, realizarea microhidrocentralei de pe Mureş, dar şi despre primii paşi pentru crearea unui parc fotovoltaic. La nivel oratoric, lucrurile au stat bine. Practica însă a omorât complexul, nu și managerii care l-au condus.

Constantin Jujan, Emil Floruț și Viorel Stancu, cei care i-au urmat anul trecut lui Niculescu, au avut și ei salarii lunare de circa 23.000 lei.  Ba mai mult, orădeanul Emil Floruț chiar spunea la finele anului trecut că salariul lui este prea mic.

O analiză realizată de firmele de recrutare arată că statul român a cheltuit bani mulți pentru angajarea unor manageri privaţi care au stat puţin în funcţie şi au fost neperformanţi. Companiile de stat ar fi trebuit să fie conduse de profesionişti, însă legea scrisă prost a făcut posibil ca posturile de manageri să fie ocupate de directori prinși în grupuri de interese politice.

Ordonanța corporatistă a fost mereu blamată de Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, cel puțin în cazul Complexului Energetic Hunedoara.

Victor Grigorescu dezaproba și el implicarea politicului în managementul companiilor.

”Să nu ne mai jucăm de-a guvernanţa corporativă, să curmăm implicarea politicului în decizii de afaceri ale companiilor unde statul este acţionar şi să întărim lupta împotriva corupţiei, s-o ducem la nivelul următor. Cel mai rău lucru este să ne menţinem un discurs duplicitar, în care promitem una, iar mâine dimineaţă facem exact pe dos. Este grav dacă inconsecvenţa devine abilitate politică de bază sau trăsătură de conducător, responsabil cu destinele noastre, ale tuturor”, afirma, la finele anului trecut, Victor Grigorescu, ministrul Energiei.

Din 2012 până în prezent au fost numiţi 160 manageri privaţi la conducerea companiilor de stat. Însă doar 10% dintre ei mai sunt în funcţie. Potrivit Capital, o analiză realizată de firmele de recurtare pentru guvern arată că simpla plecare a managerilor privaţi din posturile ocupate a păgubit statul cu un milion de euro. Atât a cheltuit Guvernul în ultimii patru ani pentru organizarea concursurilor de angajare şi selectare a directorilor.

Mihaela MIHAI

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza