DISTRIBUIȚI

Statul român este acționarul majoritar al Complexului Energetic Hunedoara, însă cu toate acestea interesul său pentru buna funcționare a societății este aproape inexistent. Deși are pârghii necesare, statul se rezumă în a mima interesul pentru CEH. Dovada este reprezentată de acceptarea cu ușurință a deciziei că termocentralele au primit ajutor de stat în perioada 2009-2011 – venită în urma unei plângeri a Fondului Proprietatea-  dar și susținerea pe care o oferă companiilor bucureștene ELCEN și RADET.

Președintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, a făcut o comparație între situația CEH și cea a companiilor RADET și ELCEN- producători de energie electrică și termică, obiecte de activitate trecute și în dreptul structurii energetice hunedorene. Pe pierdere, defavorizat fiind de stat, Complexul Energetic Hunedoara, unitate de interes strategic național.

”Avem doi producători de energie electrică și termică în județul Hunedoara, avem CEH cu Paroșeni și Mintia. În București avem Elcen cu Radet care fac și distribuția de energie. Comparativ cu ceea ce se întâmplă în București față de ceea ce se întâmplă în Hunedoara, cei din Valea Jiului vor sesiza foarte ușor că suntem cântăriți cu unități diferite de măsură. În timp ce producția de energie electrică a Elcen se situează undeva la 4,8 la sută, producția de energie electrică a CEH se situează undeva la 4 la sută. În timp ce peste 600 de milioane de lei merg subvenție de la Primăria Capitalei către RADET, în Valea Jiului subvenția este una care nici măcar nu ajunge de cele mai multe ori la Termocentrala Paroșeni sau la Termocentrala Mintia, pentru că nici nu este prevăzută în bugetele de venituri și cheltuieli al primăriilor. Mai mult, ELCEN, ca și producător de energie, nu lucrează cu mult peste 2000 de salariați ale căror venituri de natură salarială se situează undeva la aproape 4000 de lei. Atât este și în CEH, că tot s-a discutat foarte mult de beneficiile contractului colectiv de muncă. Oamenii din București care lucrează la ELCEN câștigă ca și salariații de la CEH, mineri și energeticieni”, a declarat Petre Nica, președintele Sindicatului Muntele.

O altă situație de defavorizare a CEH este reprezentată de furnizarea gazului metan. Nica susține că și în acest caz, Complexul Energetic Hunedoara este băiatul rău, amenințat mereu cu decuplarea de la rețea, în timp ce companiile bucureștene acumulează datorii de sute de milioane.

”ELCEN are datorii pentru gazul consumat de 548 de milioane de lei, iar noi, Complexul Energetic Hunedoara, la aceeași furnizori de gaz, dacă nu le plătim anticipat consumul ne amenință că a doua,  a treia, a patra zi ne sistează furnizarea de gaz metan și suntem obligați să oprim termocentralele. Cam acesta este modul în care privește Guvernul României Bucureștiul și cum privește Valea Jiului și Județul Hunedoara. Dacă tu Guvern al României îți permiți să dai sute de milioane de euro unui producător de energie electrică pe bază de păcură și gaze naturale și unui distribuitor al energiei termice doar pentru că este vorba de București, iar către Valea Jiului și Deva să te uiți nepăstor, atunci strigătul nostru trebuie să facă auzit la nivel de București”, a mai spus liderul de sindicat.

Constantin Jujan, fost director al Complexului Energetic Hunedoara, povestește și el cum statul român nu și-a apărat interesul la momentul în care Comisia Europeană a stabilit că termocentralele din cadrul CEH au beneficiat de ajutor de stat.

”Pentru că noi ne reclamăm unii pe alții, Fondul Proprietatea în baza acțiunilor pe care le are la Hidroelectrica, a reclamat la Comisia Europeană faptul că statul român a acordat, în baza contractelor bilaterale între Hidroelectrica și Termoelectrica, un ajutor de stat ilegal. Fără o apărare consistentă din partea statului român, Comisia Europeană a considerat că într-adevăr a fost un ajutor de stat dat de către Hidroelectrica celor de la Termoelectrica societate care avea în subordine ca sucursală SE Paroșeni și ca filială SE Deva”, a spus Constantin Jujan, fost director al Complexului Energetic Hunedoara.

Și de aici au început problemele pentru CEH, care avea nevoie de bani și solicitase ajutor de la stat pentru a cumpăra certificatele de carbon ce trebuiau depuse până la finele lunii aprilie, Comisia Europeană fiind de acord cu cele 167 milioane de lei. Complexul nu putea primi banii împrumut până nu returna ajutorul de stat, purtător de dobânzi și penalități. Și, ca la români, a apărut o altă problemă: cine calculează valoarea ajutorul de stat de care a beneficiat complexul.

”Din momentul în care Comisia a anunțat decizia până la data la care se recuperează acest ajutor de stat integral, se calculează dobânzi, majorări și penalități pe o schemă de calcul a Comisiei Europene. Problema la noi, tipic românească, a fost cine calculează sumele. Ministerul Finanțelor să fim noi, dacă era Hidroelectrica mai dura jumătate de an, pentru că ei aveau de încasat. Până la urmă noi am luat algoritmul de calcul al Uniunii Europene să grăbim puțin lucrurile și să forțăm Ministerul Energiei pentru că e vorba de bani pe care trebuia să-i dăm înapoi din banii societății. În accepțiunea mea, orice leu cheltuit aiurea înseamnă o pierdere”, a mai spus Jujan.

În urma calcului făcut de CEH, a rezultat că societatea trebuie să returneze către Hidroelectrica 35 milioane de lei. Bani pe care i-a luat tot cu împrumut, cu dobândă, de la statul român.

Fostul director al CEH, mai spune că în legislația românească a fost transpusă mult mai aspru legislația europeană ”poate ca să ne creăm greutăți singuri”.

Mihaela MIHAI

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza