Complexul Energetic Hunedoara ţine steagul sus în economia românească etalând o datorie de 1,6 miliarde lei. Aceasta a fost suma – către statul român şi creditori – pentru care CEH a mers la instanţă cu solicitarea de a intra în insolvenţă. Datoriile acestea au fost făcute în mai puţin de-un cincinal, cu contribuţia directă a unui program guvernamental şi a unui plan managerial antiromânesc şi cu sprijinul indirect al autorităţilor statului/structuri de apărare a siguranţei naţionale care nu au mişcat un rând din deciziile de subminare economică a societăţii şi implicit a economiei naţionale.
Subminarea economiei naţionale şi implicit împingerea CEH spre faliment este vizibilă cu ochiul liber domnilor politicieni, guvernanţi şi specialişti, nu trebuie să fii doctor în energie ca să înţelegi că lipsa unor investiţii în minele din Valea Jiului atrage după sine închiderea naturală a perimetrelor miniere. Nu aţi avut bani pentru astfel de investiţii? Dar cum aţi găsit resurse financiare pentru importul de cărbune sau pentru achiziţia de cărbune din zona Banat. Vezi Anina, Bozovici, Verendin şi dacă nu le ştiţi pe restul, vă mai spunem. De ce organele statului nu au avut informaţii despre această acţiune organizată numai după ani mulţi de luptă cu un sistem mafiot, da MAFIOT, care a ajuns în sfârşit la DNA.
Nu ştiu structurile statului ce anume stă în spatele acestor afaceri? Grav, pentru că atunci există două variante: ori competenţa lor e contestabilă, ori complicitatea lor e vădită.
Aurel Niculescu, directorul general al complexului în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, insistă şi acum, din poziţia de director general adjunct pentru oportunitatea achiziţionării cărbunelui din altă resursă decât din Valea Jiului.
ştire în curs de actualizare
