DISTRIBUIȚI

Alina Dobriţa este cadru didactic al Colegiului Naţional Mihai Eminescu din Petroşani, unde predă geografia. Este născută în Valea Jiului şi se declară un om ataşat de această zonă. Studiile universitare le-a făcut la Timişoara, iar mai apoi, în 1998, s-a întors acasă, în Petroşani, unde a ales să urmeze şi studiile doctorale.  Ar mai părăsi meleagurile natale doar dacă ar fi forţată de împrejurări. Este o fire optimistă, crede că tradiţiile bine păstrate, peisajele pitoreşti şi mineritul, caracterizează zona şi atribuie Văii Jiului culoarea verde. Alina Dobriţa va explica cititorilor Gazetei de Dimineaţă pericolul depopulării din perspectiva exodului inteligenţei şi viziunea ei în ceea ce priveşte turismul ca alternativă pentru Valea Jiului.

Ataşament

Peisajele Văii Jiului, mână în mână cu meseria Alinei Dobriţa…

„Foarte sincer, la momentul respectiv ca şi acum de altfel, costurile într-un oraş mare sunt destul de ridicate. Am fost destul de realistă. Mi-am dat seama că salariul din învăţământ nu m-ar fi ajutat să îmi acopăr toate costurile şi pentru chirie şi pentru întreţinere, asta în prima fază, iar ulterior a mai fost şi sentimentul ăsta de ataşament, în principal vorbesc despre sentimentul ăsta faţă de familie şi după aceea vorbim de prieteni, de locuri, de ce înseamnă acasă, de piesajele astea, din perspectiva meseriei pe care o am , chiar voiam să sublinez că peisajele pitoreşti caracterizate prin autenticitate şi unicitate, ca geograf, reprezintă poate cel mai ofertant spaţiu geografic, din punct de vedere geomorfologic, zona asta toată”, a explicat geograful.

Valea Jiului 1998

„Negru, funingine, fum, cenuşiu…”

„Impactul a fost destul de mare asupra mea, după traiul într-un oraş mare, cosmopolit, cum este Timişoara. Revenind acasă, titularizându-mă în Petrila, diferenţe faţă de Petroşani, încă vorbeam acolo de termoficare şi de negru, funingine, fum, cenuşiu, deci asta a fost imaginea pe care am avut-o, dar care s-a schimbat major ulterior, chiar vorbind despre Petrila. Dacă ne uităm cum arată construcţiile acum, blocurile reabilitate, are un alt aspect oraşul”, a spus Alina Dobriţa.

Valea Jiului în 2016 – Potenţial nevalorificat

„Totul pleacă de la mentalitate…”

„Are un potenţial turistic remarcabil, din păcate insuficient valorificat şi nu vorbim aici doar de infrastructură ci vorbim şi de o mentalitate a trăitorului în această zonă, deci ar trebui să vedem zona nu doar din punct de vedere industrial, mai exact monoindustrial, din perspectiva exploatării cărbunelui, ci şi din punct de vedere al ofertei peisagistice şi al modalităţilor de petrecere a timpului liber prin  practicarea unor diferite tipuri de turism în zonă. Totul pleacă de la mentalitate, repet şi asta doar odată cu educarea tinerelor generaţii, deci cu schimbarea generaţilor”, a subliniat geograful Alina Dobriţa.

Turismul –  alternativă pentru zona Văii Jiului

Alina Dobriţa crede că nu ar strica să aruncăm o privire în „ograda vecinilor”, şi să luăm exemplu în ceea ce priveşte turismul.

„Eu mă gândesc la nişte alternative la turismul ăsta sezonier, adică mă refer la practicarea unui turism ecologic şi ştiinţific, la practicarea unui turism de week-end, de tranzit pentru că suntem într-o zonă ofertantă ca şi produs turistic per ansamblu şi practicarea unui turism subteran, turism complementar, adică valorificarea unor exploatări miniere, scoase din activitate, din punct de vedere turistic, după modele pe care le-au elaborat alţii şi în ţări în care funcţionează foarte bine acest tip de turism”, a mai spus Dobriţa.

Paralelă între staţiunea Straja şi Parâng…

“Mineritul este într-adevăr o notă definitorie a acestei zone, din punct de vedere econimic, dar totuşi eu consider singura soluţie viabilă, durabilă de dezvoltare a zonei, turismul. Cărbunele este o resură epuizabilă, mediul înconjurător, dacă îl valorificăm cu discernământ, repet acest lucru, poate fi o resursă inepuizabilă, din perspectiva mea.  Turismul poate salva Valea Jiului. Se vede foarte bine acolo unde funcţionează şi vorbim de zona Straja- Lupeni. Este staţiune de interes regional, Petroşani- Parâng este un proiect, pentru mine, chiar dacă i s-a conferit acest statut de staţiune montană de interes naţional, este în stadiul de proiect . Mai sunt foarte mulţi paşi până ajunge la acel statut şi deja Lupeniul aplică şi are şi rezultate clare, un turism viabil, eu aşa consider. În privinţa infrastructurii rutiere, la nivel naţional, aceasta lasă mult de dorit. Practic nici măcar până în zona asta de top a României, din punct de vedere al turismului montan, Predeal, Braşov, se vede că sunt bloate, deci singura cale de acces modernizată este tot timpul blocată pentru că este insuficientă pentru fluxul de turişti”, a adăugat geograful.

Imaginea Văii Jiului la nivel naţional – eticheta mineriadelor

Alina Dobriţa crede cu tărie că mass-media joacă rolul decisiv în formarea imaginii Văii Jiului la nivel naţional.

„Din păcate oamenii din alte părţi văd Valea Jiului, în primul rand prin perspectiva mass-mediei, doar localnicii văd corect situaţia la nivel de zonă, la nivel naţional, practic mass media dă tonul vizavi de ceea ce se reflectă din această zonă şi totul a plecat de la mineriade şi impactul pe care l-au avut acestea asupra zonei. Mineriadele care au fost nişte convulsii sociale care au avut ca bază,  cred eu, modul în care se desfăşurau grevele înainte de momentul 1989, deci au mai  fost probleme din punct de vedere economic la nivel de zonă. Deci nu s-a plecat de la premisa schimbării guvernelor, nu s-a plecat de la premisa aducerii la putere a unui anumit conducător, preşedinte, ci s-a plecat de la premisa asigurării unui nivel de trai decent în zonă. Cred că am început să mai scăpăm de eticheta asta. Din nou, vorbesc şi de rău şi de bine din perspectia mass mediei, deci depinde cum ajung ecourile în presa centrală de exemplu, de la nivel de zonă. Să fie mediatizate lucrurile bune, lucrurile pozitive şi mai puţin subliniate cele negative, în special acelea care vând. Din păcate, în economia de piaţă, partea asta vinde cel mai bine”, a mai explicat  Alina Dobriţa.

Pericolul depopulării

O altfel de viziune în ceea ce priveşte pericolul depopulării… Un altfel de sunet al semnalului de alarmă…

„Pentru mine, pericolul acesta nu cred că este real, decât din perspectiva exodului inteligenţei, ăsta e cel mai mare pericol pentru noi- forţa de muncă, înalt calificată pe care o pierdem. După terminarea studiilor la nivel liceal, odată cu orientarea către studiile superioare, asta este principala problemă pentru că strategiile le elaborează, în general, oamenii calificaţi, aşa ar trebui cel puţin, oamenii calificaţi în domeniile în care se exprimă şi este important să găsim soluţii pentru a menţine sau de a atrage specialişti în diverse domenii, în zona noastră”, a precizat geograful.

Culoare

Văzută prin ochii Alinei Dobriţa, Valea Jiului capătă nuanţă…

„ Eu sunt optimistă şi nici nu pot fi altfel, lucrând cu copii, pentru că se ia de la ei, pentru că sunt la început de viaţă şi sunt plini de entuziasm şi asta ne ţine şi pe noi aşa entuziaşti şi optimişti. Pentru mine, Valea Jiului înseamnă tradiţii bine păstrate, peisaje pitoreşti şi încă minerit, iar culoarea pe care o atribui zonei este verde. Sunt eco pe toate planurile- ecoturism, ecopolis, eco-oraşe. Oricum se vorbeşte la nivel de zonă că ar vrea să se unească toate oraşele Văii Jiului într-o singură unitate administrativ teritorială, un singur oraş, coordonarea acestuia făcându-se de la nivelul Petroşaniului, deci în condiţiile astea putem să vorbim de un ecopolis”, a conchis Alina Dobriţa.

În ediţia de vineri a Gazetei de Dimineaţă, vom continua să analizăm imaginea Văii Jiului văzută prin ochii geografului Alina Dobriţa.

                   Bianca HOLOBUŢ

sursa foto: joienegru.ro

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza