DISTRIBUIȚI

Complexul Energetic Hunedoara a intrat și ieșit, în numai patru luni, din insolvență, iar ministrul Energiei, Victor Grigorescu susține că ”după cinci luni de mandat la Ministerul Energiei, este necesară o discuţie serioasă despre reformă şi aşezarea pe baze noi a sistemului energetic românesc”.

”Am plecat la drum cu toţii având convingerea că reforma este un proces dureros, că „sistemul“ se lasă cu greu convins de necesitatea schimbării.  (…) În România, efortul reformist pornit de la vârf nu generează suficiente schimbări de atitudine în lanţ la nivelele inferioare. În primă instanţă se instalează paralizia. „Sistemul” nu este pregătit, nu vrea sau nu ştie cum să facă faţă noilor condiţii. Cu câteva excepţii, reformiştii sunt mai degrabă admiraţi de pe margine decât urmaţi în exemplu şi efort. Încurajaţi din tribune decât din teren. Nu este suficient. Reforma trebuie asumată de toţi cei care o cer cu voce tare, cu toate costurile ei”, scrie, pe o rețea de socializare, ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

În aceeași postare, ministrul arată că ”faptul că 30% din energia consumată pe timp de iarnă provine din cărbune face ca problema termocentralelor să fie una de securitate naţională şi nu o problemă socială, cum greşit a fost înţeleasă până acum”.

”Pentru a schimba actuala paradigmă nu este suficient un document de viziune, este nevoie de o reformă serioasă, de un angajament pe termen lung.  Pe cale de consecinţă, ne-am angajat în reforma sectorului carbonifer, împinşi şi de situaţia dezastruoasă în care se găseau la început de mandat cele două companii de profil. Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a intrat în insolvenţă sub povara datoriilor de 1,3 miliarde de lei şi a zecilor de cereri de insolvenţă. La mijlocul lunii aprilie, Comitetul pentru minerit, organism consultativ înfiinţat special pe lângă Ministerul Energiei, a confirmat soluţia de restructurare a CEH prin restrângerea activităţii, prin păstrarea a două grupruri energetice şi a două mine viabile, urmând ca celelalte două să intre în programul de închidere agreat cu Comisia Europeană.  (…) Susţinerea pentru reforme a venit mai degrabă de la cei afectaţi de reforme decât de la cei care, în anii din urmă, le-au promis soluţii iluzorii. Problema Văii Jiului sau a Gorjului nu este însă o problemă exclusiv a Ministerului Energiei sau a Guvernului, ci o problemă a întregii societăţi româneşti, iar o soluţie pe termen lung va avea nevoie de o implicare socială amplă”, mai arată ministrul Victor Grigorescu.

Potrivit sursei citate, dilema reformei este simplă, ”la prima vedere”.

”Să începi cu lucruri vizibile, care îţi aduc un minim de rezultate rapide, care să menţină încrederea în proces? Sau să aşezi sistemul pe o direcţie corectă, pe termen lung, astfel încât să nu mai poată reveni la greşelile din trecut. Să îi oferi principii de funcţionare corectă, rezultate din dezbatere publică, cu actori implicaţi şi interesaţi, astfel încât să evităm, în viitor, erori de proporţii? În teorie e simplu de ales. Eu unul aleg varianta care mi se pare mai dificilă în contextul actual: să punem sistemul pe o direcţie corectă. Argumentul decisiv pentru mine este că nu poţi schimba în câteva luni ce s-a făcut greşit ani de zile. Dacă vrem să simţim cum e normalitatea, atunci trebuie să alegem să construim un edificiu pe termen lung şi să ne asumăm chiar şi momentele mai dificile ale propriei istorii”, mai spune ministrul Energiei.

Între timp, CEH  a ieșit din insolvență prin decizia pronunțată marți de Curtea de Apel Alba Iulia, iar problema de securitate națională se agravează, conducerea și angajații temându-se de incapacitatea de plată și faliment.

Mihaela MIHAI

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza