DISTRIBUIȚI

Sunt multi cei care blameaza minerii. Ca au fost chemati de Iliescu. Ca au facut jocuri, ca au schimbat guverne. Sunt putini insa cei care constientizeaza ca romanii sunt folositi de toti si in diverse scopuri. Sunt furati si saraciti, sunt hraniti cu momeli pentru a scapa din vedere lucrurile importante… Sunt sedati… Sunt manevrati, asa cum probabil s-a intamplat cu minerii la un moment dat. Sunt folosit precum tusul de pe stampila, din patru in patru ani. Ramane insa durerea pe care o simt cei care isi vad comunitatile cum se duc la fund, iar luminita de la capatul tunelului e tot mai departe si, cel mai probabil, produsa de o regenerabilă. România nu mai are nevoie de rezervele sale, alea pe care le invatam la Geografie, in clasa a IV-a, a VIII-a și a XII-a, cand existau o sumedenie de puncte pe harta indicand specificul industrial al fiecarei zone. Acum, industria e la pamant, consumatori nu mai exista, pentru ca statul a ”privatizat”, vanzand ”la ras„ tot ceea ce produceam. Ce nu s-a vandut inca, se inchide. Asa de intampla si cu mineritul din Valea Jiului. Huila care a produs atatia ani energie, susținand metalurgia- care apropo e si ea la pamant- e mult prea scumpa. E mult prea scumpa, pentru ca e purtatoare de comisioane, pentru ei, cei care nu dau nici macar doi bani pe interesul national. E insa bogatia noastra, a celor care am crescut in Valea Jiului. A celor care am trait explozii, disponibilizari, inchideri de mine…. Iar noi, cei care reprezentam statul roman, intrucat ii platim pe ei, din taxe si impozite- ca imediat o sa avem bir si pe aerul pe care-l respiram-asistam in continuare la ”desertificarea Romaniei„. Avem o tara frumoasa si bogata, inca bogata. Pacat ca e locuita.

Mihaela Mihai

Gazeta de Dimineata

Mihaela Mihai

Comenteaza

Comenteaza