DISTRIBUIȚI

Fondurile europene reprezintă șansa de dezvoltare a Văii Jiului, însă pentru ca planul să fie unul realist, în concordanță cu nevoile actuale ale comunității din această zonă este nevoie de implicarea tuturor. Aceasta este concluzia la care au ajuns, joi, la Vulcan, participanții la dezbaterea ”Dezvoltarea urbană: oportunitatea fondurilor europene”, acțiune la care a participat fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Academiei de Studii Economice din București, ai Complexului Energetic Hunedoara, Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului, ai mediului de afaceri, dar și ai autorităților publice locale și județene.

”Ideea acestei dezbateri nu are decât un scop constructiv, de unitate, de solidaritate, pentru o comunitate. Pentru  ca Valea Jiului să nu se mai depopuleze, iar această zonă să nu mai rămână fără tineri, este nevoie de o  dezvoltare urbană. Pentru a beneficia de o fondurile europene necesare dezvoltării, administrațiile locale din Valea Jiului trebuie să facă strategia de dezvoltare durabilă urbană. Fără aceasta nu putem accesa fonduri europene necesare atât de mult pentru dezvoltarea zonei”, a declarat, joi, Dan Marinescu, unul dintre inițiatorii dezbaterii.

Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler a precizat că performanța României în ultimii șapte ani, în ceea ce privește atragerea fondurilor structurale, este una modestă.

”Cam 2/3 din fondurile de coeziune au fost folosite. Acum se mai fac niște artificii, poate că matematic se mai ameliorează această performanță, însă faptele rămân acolo. Cel puțin 3 sau 4 miliarde de euro, dacă nu mai mult, vor fi pierdute. Acum se deschid programele operaționale aferente perioadei 2014-2020 cu o întârziere de doi ani care nu e vina României. (…) Ori ne mișcăm foarte repede, ori vom repeta „PERFORMANȚA” din 2007-2014”, a spus Iuliu Winkler.

Potrivit sursei citate, cei din Valea Jiului și nu numai, trebuie să se gândească foarte bine.

”Ce este folositor? Împreună trebuie să stabilim care sunt prioritățile, iar apoi să ne ținem de ele, să vedem cum ne dorim să arate Valea Jiului peste 10 ani”, a completat Winkler.

Răzvan Nicolescu: Universitatea poate fi cârligul

” Este o Universitate care are o anumită tradiție și este un lucru în jurul căreia se poate construi. Aveți în Valea Jiului un cârlig de care puteți să vă agățați, cârligul educațional. În tot sistemul educațional se constată această degradare. Universitățile nu încearcă să înțeleagă nevoile pe care piața le generează și încearcă să creeze cursuri pe care știu să le predea profesorii care sunt deja în cadrul respectivei universități, fără să se uite la nevoile strudenților, nevoile pe care piața muncii le cere. Trebuie să venim într-o zonă a realismului. Dacă o să le mai predăm copiilor stâlpul de lemn și abatajul minier, care oricum nu mai este folosit pentru că vrem să aducem tehnologie nouă din Polonia dacă vom continua cu mineritul în Valea Jiului, doar pentru că este un cadru didactic care asta știe să facă și nu vrea să mai învețe altceva, atunci nu am făcut nimic. Trebuie să ne gândim. Nu se așteaptă nimeni ca Universitatea să ia rolul Consiliului Județean sau al primăriilor. Ce este important este să dați un impuls pentru că aveți această Universitate care poate fi un factor catalizator”, a mai spus Nicolescu.

Depopularea Văii, resimțită și de Universitate

Prorectorul Universității Petroșani, Eduard Edelhauser, i-a dat dreptate fostului ministru al Energiei care a spus că România se confruntă cu depopulare.

”Depopularea o resimțim și noi ca Universitate, dar o va resimți și comunitatea. Depopularea și tineretul care ne părăsește. Nu au oportunități de angajare și aici apare problema dezvoltării economice a Văii Jiului. E nevoie de investitori puternici care să creeze numeroase locuri de muncă”, a spus Eduard Edelhauser.

Prorectorul Universității Petroșani a mai afirmat că degeaba se face reconversie profesională dacă nu există locuri de muncă.

Valea Jiului nu are o strategie

Mai mult, Nicolescu afirmă că la nivelul Văii Jiului lipsește strategia pe termen scurt, mediu și lung, iar la aceasta trebuie să contribuie toți actorii, de la administrație, la mediul de afaceri și cel universitar.

”Dacă ne vom imagina că o să vină vreun buric al Pământului de pe la București să ne facă strategia asta, ne înșelăm, pentru că buricii Pământului de la București nu sunt în stare să-și facă pentru ei strategiile. Totul trebuie să pornească de aici, de la dumneavoastră, uitând că proveniți din partide politice diferite, că aveți viziuni diferite. Să stați la masă să vedeți ce se poate face pe termen scurt, pe termen lung, pentru că avem de a face cu o zonă monoindustrială. Cărbunele va mai fi, nu știu cât, dar nu va fi pentru totdeauna. O să dispară și petrolul, o să dispară și cărbunele mai devreme sau mai târziu, vor fi înlocuite de panouri fotovoltaice. Pe termen scurt este intereul acestei regiuni să-l țină (cărbunele) cât mai mult în viață, este clar că trebuie să fie un obiectiv pe termen lung, dar trebuie construită o alternativă, trebuie atrași în primul rând investitori”, a completat Nicolescu.

Dan Stoian, administratorul public al județului Hunedoara spune și el că Valea Jiului nu are o strategie.

”Vizavi de Valea Jiului, cu regret se constată că nu are o strategie de dezvoltare pe perioada următoare și aici ar trebui să fie o strategie integrată pentru că este o zonă preponderent urbană”, a spus Dan Stoian.

Delloite ar putea deschide un birou la Petroșani, dacă Universitatea pregătește IT-iști

”Trebuie definit un obiectiv strategic, către ce ne îndreptăm. Am putea să dezvoltăm foarte mult la Petroșani facultatea de Calculatoare, de IT. Aici trebuie să fie efortul comun. Asta trebuie cerut: ajutați-ne să dezvoltăm facultatea, să aducem profesori din țară și chiar din străinătate, dacă trebuie să dezvoltăm și un centru de dezvoltare și un centru de pregătire, pe termen lung. Pe termen scurt, Universitatea și toți ceilalți trebuie să ajute la tot ce înseamnă reconversie profesională, pentru că sunt bani. (…) Eu, Deloitte, vin și-mi fac birou în Valea Jiului dacă-mi scoateți 300 de absolvenți IT. Încep lucrurile să se miște”, a completat Nicolescu.

Afirmația fostului ministru nu a rămas fără ecou.

”Îmi iau angajamentul să vorbesc cu prietenul meu Mihnea Costoiu care este rectorul Universității Politehnice București, să încheiem un parteneriat cu Universitatea Petroșani exact pe ceea ce spunea domnul ministru, că își va deschide aici un birou când vom fi capabili să generăm forța de muncă necesară. Sunt convins că o firmă privată care se mișcă mult mai repede decât o firmă de stat va avea interesul să vină aici în Valea Jiului”, a spus senatorul hunedorean.

Alexandru Bodislav, lector la Academia de Studii Economice din București susține și el că viitorul este al IT-ului, mai exact al programării.

”Cum am introdus limba engleză, limba franceză, limba italiană ca fiind prima și a doua limbă, prima obligatorie, a doua opțională, putem introduce componenta de programare. Nu e obligatorie, dar poți să o aduci în discuție, să o impui în așa fel încât să ajuți, dacă nu actualele generații, viitoarele generații ca să fie în tandem cu ceea ce va fi viitoarea limbă străină: programarea. E un limbaj universal”, a spus, Bodislav.

”Nu facem nimic”

Costin Dămășaru, de la SNSPA, prezent și el la Vulcan, a fost mult mai tranșant.

”Ce criză economică? Noi suntem indiferenți, e o criză de sistem, e criza noastră, nu facem absolut nimic. Așteptăm să vină cineva, ne dă statul, Arhanghelii, indiferent cine or fi să ne ajute. Dumnezeu îți dă, dar nu îți și bagă în pungă. Du-te și fă!”, a fost îndemnul tânărului.

Detalii în edițiile viitoare ale GDD.

 

Mihaela Mihai

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza