DISTRIBUIȚI

Subteranul minei Petrila va fi închis, definitiv, în cursul zilei de astăzi-vineri, activitatea de închidere fiind prelungită cu o lună din cauza defecțiunii ivită la finele anului trecut la Puțul Centru.

Reprezentanții Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului susțin că vineri este ultima zi în care se va lucra în subteranul unității miniere Petrila, prima din cele trei mine incluse pe programul de închidere care își încetează activitatea.

”Va avea loc închiderea circuitului de aeraj din subteran, prin închiderea simultană a încă cinci diguri, operație care va fi efectuată cu echipe de salvatori”, a declarat, joi, pentru Gazeta de Dimineață, Aurel Anghel, directorul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului.

Potrivit sursei citate au fost emise permise de salvare, iar închiderea se va efectua în așa fel încât totul să fie în siguranță.

Odată cu închiderea ultimelor cinci diguri din subteran, activitatea de subteran la mina Petrila va înceta definitiv.

Pentru închiderea subteranului minei Petrila au fost ridicate mai multe diguri și treptat s-a restrâns circuitul de aeraj.

Finalizarea lucrărilor de închidere a subteranului minei Petrila înseamnă că la unitatea minieră nu vor mai exista mineri. Aici vor rămâne doar 10 persoane, conduse de actualu director Vasile Simion care va purta însă titulatura de șef de departament. Pe lângă el vor rămâne în special economiști și reprezentanți ai serviciului de resurse umane și arhivarul pentru a finaliza toate actele necesare pentru închiderea finală a activității.

Ultima tonă de cărbune a fost scoasă de la mina Petrila la data de 30 octombrie anul trecut, la 156 de ani de la prima tonă de huilă scoasă din subteranul unității miniere, deși minerii spun că ar mai fi existat sute de mii de tone de huilă ce puteau fi exploatabile. Decizia de închidere a fost luată, spun minerii, din cauza tragediilor ce au avut loc în noiembrie 2008, deși de la acel moment unitatea minieră începuse să își revină.

De atunci s-a lucrat la ”dezmembrări”, scoțându-se echipamentele din subteran.

Subteranul ar fi trebuit închis până la finele lui 2015, însă o avarie a dat lucrările peste cap, astfel încât a fost nevoie de prelungirea termenului.

Directorul SNÎMVJ a precizat însă că după închiderea subteranului vor fi generate costuri suplimentare legate de aeraj și evacuarea apei, în condițiile în care societatea nu se poate atinge de Puțul Centru și nici de Puțul cu Schip, declarate monumente istorice de importanță națională alături de alte câteva clădiri ale minei Petrila.

Anghel afirmă că decizia Ministerului Culturii, care a clasificat drept istoric o parte din patrimoniul minei Petrila, trebuie discutată atât cu reprezentanți ai Ministerului Energiei cât și ai celui al Culturii, pentru a vedea cum va avea loc predarea clădirilor, în special a puțurilor. Reprezentanții SNÎMVJ spun că odată cu închiderea subteranului cele două puțuri trebuie rambleate (umplute cu moloz-n.r.), însă fiind clădiri istorice nu se pot atinge de ele.

Activitatea de ecologizare a minei Petrila este oprită încă de la începutul lunii decembrie, după ce o adresă de la Ministerul Energiei atenționa faptul că lucrările efectuate la suprafață încalcă legea monumentelor istorice. Potrivit legilor în vigoare, lucrările de ecologizare trebuie să se desfășoare la o distanță de siguranță de cel puțin 100 de metri – care aferentă celor cinci clădiri ar acoperi ”toată suprafața minei Petrila”- distanță care nu era respectată. La finele lunii trecute a apărut și ordinul de ministru necesar pentru ca istoria minei Petrila și a mineritului din România să nu fie dărâmată cu totul.

Preparația veche, Puțul Centru, atelierul mecanic, puțul cu schip și compresoarele vechi sunt clădirile monumente istorice de la mina Petrila. Pe listă se mai află și vechea centrală termică, demolată însă de administrația locală până la momentul în care lista a intrat spre avizare, Ministerul Culturii incluzându-le în categoria ansamblu, grupa valorică A”. Adică clădirile de la mina Petrila sunt considerate monumente de interes național.

 

Mihaela MIHAI

Gazeta de dimineata

Comenteaza

Comenteaza