DISTRIBUIȚI

Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. Sărbătoarea marchează începutul verii și soarele se află pe boltă în cel mai înalt punct

Sânzienele se sărbătoresc în fiecare an pe 24 iunie şi sunt cunoscute în mitologia românească drept zânele rele din clasa ielelor, sinonime cu Drăgaicele. Sânzienele sunt deţinătoare ale unor puteri magice. Ele investesc plantele şi mai ales florile ce le poartă numele cu proprietăți magice, făcându-le apte pentru a veni în ajutorul celor care îşi doresc iubirea.

Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, tămăduiesc bolnavii și apără semănăturile de grindină.

În ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe câmp flori de sânziene și împleteau cununi pe care le aruncau peste case. Seara, se întâlnesc fetele care vor să se mărite cu flăcăii care doresc să se însoare. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le învârtesc în sensul mișcării soarelui, strigând. Dacă acestea se agățau de horn, era semn că se apropie cununia. Cei în vârstă aruncau coronițe peste casă, pentru a afla când vor muri. Se credea că atunci când coronița va cădea de pe acoperiș, moartea era aproape.

Fetele își pun flori de Sânziene neîmpletite sub căpătâi. În acea noapte, ele își vor visa ursitul. Dacă cununa va fi purtată în păr sau în sân (de fecioare sau tinere neveste), acestea vor deveni atrăgătoare și drăgăstoase. Înainte de răsăritul soarelui, fetele și flăcăii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate în coarnele vitelor. Dacă gingașa coroniță se oprește în cornul unei vite tinere, fata se va mărită după un tânăr, iar dacă se oprește în cornul vitei bătrâne, ursitul va fi om în vârstă.

Pe lângă manifestările tipice făpturilor supranaturale din clasa ielelor, Sânzienele au și manifestări oculare: flori de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, după cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina, scrie wikipedia.

Sânzienele sunt cele care aduc vara rod pământurilor, noroc, sănătate și copii frumoși femeilor căsătorite, alinare și tamăduire celor bolnavi și aflați în suferință, protecție față de furia naturii.

Sânzienelor le place să fie iubite. Se supără și pedepsesc dacă nu le iubești. Pot deveni la fel de rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile.

Sunt numeroase obiceiurile și tradițiile legate de această sărbătoare. Diferă de la o zonă la alta și multe dintre ele sunt puse în legătură cu iubirea, căsătoria și ursita omului. Nu degeaba este însă cunoscută sărbătoarea Drăgaicelor și sub numele de Sărbătoarea Iubirii.

În Ardeal se spune că în noaptea dinaintea Sânzienelor deasupra locului unde ar fi comori s-ar aprinde un foc, iar în ziua de Sânziene aceste comori vechi îngropate în pământ pot fi găsite.

În alte zone din Ardeal fetele şi flăcăii se întâlnesc seara la marginea satului, iar băietţii care vor să se căsătorească pregatesc ruguri pe care le aprind şi le rotesc în sensul mişcării Soarelui spre apus.

În anumite zone, coronițele de sânziene sunt puse la un loc ferit în grădini și spaţii deschise. Dacă dimineața florile sunt încărcate de rouă însemnă că Sânzienele au hărăzit o căsătorie în anul respectiv. Prin urmare, fii foarte atentă la ceea ce visezi în noaptea dinspre 23 spre 24 iunie. Se spune că visele din această noapte sunt frânturi din viitor și realitate.

Sursa: Realitatea.net

Comenteaza

Comenteaza