Statul mai are nevoie doar de două grupuri de la CEH. Și asta doar până în 2024

440

Strategia statului pentru Complexul Energetic Hunedoara este una bătută în cuie. România mai are nevoie de doar două grupuri energetice din cadrul CEH. Iar nevoia aceasta este una pe termen mediu, de vreo 7 ani.

Funcționarea celor două grupuri energetice de la CEH depinde de cât de repede se mișcă Transelectrica. Asta pentru că sunt în derulare investiții ce vor închide inelul de conectare cu Serbia.

Conform secretarului de stat din Ministerul Energiei, Robert Tudorache, investițiile Transelectrica sunt estimate a se încheia în 2023 sau 2024. Asta e perioada pentru care România mai are nevoie de două grupuri de la CEH.

”Până la finalizarea programului de dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pe 10 ani, pe care îl are în desfășurare Transelectrica, prin care sunt prevăzute lucrări de trecere a axului ”Banat” (axul 220kV Porțile de Fier-Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV și de realizare de noi linii de interconexiune, în vederea creșterii capacității de transfer între România cu Serbia și Ungaria, este necesară menținerea în operarea a unei capacități de 380 MW la nivelul CEH, respectiv a unui grup generator la CTE Mintia (grupul nr.3 de 230 MW, grup modernizat) și a unui grup generator la CTE Paroșeni (grup nr.4 de 150 MW, grup modernizat cu cerințele de mediu în curs de conformare) pentru eliminarea suprasarcinilor în SEN și menținerea siguranței acestuia”, spune secretarul Robert Tudorache într-un răspuns legat de situația și viitorul CEH.

În martie, la minister a fost înființat un nou grup de lucru, care să găsească soluțiile de funcționare a celor două grupuri până la finalizarea investițiilor Transelectrica.

Conform lui Tudorache, specialiștii de la CEH, Transelectrica, ANRE și minister trebuie să stabilească ”o metodologie de calcul a prețului energiei (electrice/termice) și implicit a modului în care va fi stabilită compensația financiară e poate fi acordată operatorului celor două grupuri energetice, în condițiile în care combustibilii indigeni folosiți, respectiv cantitățile de huilă și gaze folosite la producerea energiei nu vor depăși anual procentul de 15 la sută din cantitatea totală necesară pentru producția de energie electrică”.

Un alt scop al acestui grup este identificarea modalității de dispecerizare a energiei produsă de fiecare din cele două grupuri energetice. Cel de al treilea scop este acela de identificare a resurselor din care se poate acoperi compensația financiară (subvenția).

Potrivit lui Tudorache, până la finele lunii mai ar trebui să existe ”răspunsuri cale, temeinic fundamentate, asupra soluțiilor ce vor fi adoptate”.

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara a sesizat, luni, DNA și DIICOT, semnalând aspecte de aplicare preferențială a directivelor europene 2009/72/CE și 2005/98/CE, cu precădere în favoarea regenerabilelor, directive care prevăd posibilitatea acordării unor scheme de sprijin pentru producătorii de energie electrică pe bază de combustibil indigen.

La începutul acestei luni DNA-ul și DIICOT-ul au fost sesizate exact pe aspectul închiderii CEH după finalizarea investițiilor Transelectrica. Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, formațiune care a trimis adresele către cele două parchete, crede că sunt anumite interese care luptă pentru închiderea producătorilor autohtoni de energie.

„Este de neacceptat ca statul român să renunțe atât de ușor la siguranța alimentării continuă a rețelei, doar pentru că cei care au condus vremelnic un minister sau o autoritate de reglementare a pieței de energie, nu au dorit să aplice prevederile directivelor europene în interes național. Nu putem accepta ca Termocentrala Mintia să rămână cu un singur grup pe gaz, total neperformant, și să importăm curent din afara țării. Dacă sunt anumite jocuri în acest sens, cred că DNA sau DIICOT trebuie să ne arate care sunt jucătorii, pentru a putea arbitra corect acest meci al intereselor transfrontaliere”, declara pentru Gazeta de Dimineață, Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.

Argumentul sindicaliștilor pentru a susține teoria intereselor străine ce vor să falimenteze producătorii strategici de energie, pe cei care folosesc combustibili indigeni, este propunerea ministerului de a condiționa funcționarea CEH sub o altă formă organizatorică de tip SIEG (societate de interes economic general). Și pentru funcționarea acestui SIEG vor fi menținute în viață două mine, exploatările de la Lonea și Lupeni urmând a fi închise.

Propunerea, avizată favorabil de Comisia Europeană, are ca termen anul 2024, an în care întreaga activitate minieră și energetică din județul Hunedoara va fi oprită.

În 2024 este preconizată finalizarea investiției Transelectrica de închidere a inelului de 400 KV, moment în care schimburile transfrontaliere se vor intensifica. România renunță astfel la o putere instalată de 1000 MWh, care va fi înlocuită cu energie produsă de o nouă capacitate nucleară din Ungaria, de 1000 MWh, la Pacs.

Pe parcursul anilor, sindicaliștii din CEH, dar și conducerea societății, au cerut statului să aplice scheme care să sprijine societatea. În alte adrese, sindicaliștii au cerut discutarea problemelor CEH în CSAT, oferind și soluții pentru susținerea operatorului economic care nu ar fi implicat ajutoare de stat. Cu toate acestea însă, statul, acționarul majoritar al companiei energetice, a făcut ureche surdă. În aceste condiții societatea e la un pas de faliment, tot statul jucându-se de-a insolvența cu producătorul energetic.

Mihaela MIHAI

Comenteaza

Comenteaza