DISTRIBUIȚI

Companiile sau orice altă instituţie de stat din România sunt împărţite echitabil între grupurile politice. De Complexul Energetic Hunedoara, de exemplu, trag două forţe politice, legitimate de altfel şi prin scaunul guvernării – PSD şi ALDE. Prima formaţiune politică este cea care a deţinut, în ultimii 5 ani, continuu, supremaţia pe zona energetică hunedoreană. Cea de-a doua este aripă ruptă din zona de dreaptă, zona liberală.

Sfera politică a judeţului, parte decidentă a strategiei economice de la CEH, a fost şi este încurajată, susţinută şi menţinută în viaţă de zona mediului de afaceri. Acel mediu care a învăţat altfabetul business-ului din afacerile cu statul român, sac flexibil şi fără fund. Cu regula parandărătului care s-a încadrat onorabil în servicii, produse sau cash-flow chiar şi la nivelul a 5.000 de euro.

Nimic nu este în afara legii, doar angajaţii – aş spune ironic – fiindcă orice serviciu plătit celor care au pus umărul la bunăstarea politică este acoperit de legalitatea disimulată în documente oficiale. NU face plăţi CEH către politicieni, ci firmele – prestatoare de servicii sunt puntea de legătură. Fiecare cu ce produce. Şi dacă nu produce nimic pe gustul politicianului, banii nu au gust şi miros.

Nu vă spun nimic nou, nu e nimic nou sub soare, insist să repet însă pentru că şi acum în anul 2017, mortăciunea numită CEH (mortăciune pentru că i-au furat sufletul) reprezintă un interes major pentru sfera politică. Locurile de muncă nu sunt importante. Nici pentru politicieni, nici pentru angajaţi măcar. Şi aceştia din urmă au început numărătoarea inversă.

Pentru că CEH s-a născut în „zodia ghinionului” a fost mereu împărţit între sferele de interese, dacă nu au fost sfere locale – ca până acum (zona Valea Jiului şi zona Mureşului au rupt fiecare câte o bucată), au fost sfere centrale – guvernamentale.

Guvernarea hibridă PSD-ALDE înseamnă din start „doi la butoane”. Ministerul este condus de un ministru ce vine din aripa ALDE, Toma Petcu, dar judeţul e condus de PSD, prin mâna preşedintelui CJ Hunedoara – Mircea Bobora, secondat de preşedintele PSD Hunedoara, Laurenţiu Nistor. Când e vorba de zona „hei-rup-istă” apare în obiectiv şi senatorul Cristian Resmeriţă, prim-vicepreşedinte PSD Hunedoara, tânărul care i-a acordat asistenţa de încredere lui Florin Iordache, fostul ministru al Justiţiei, la o conferinţa de presă, dar şi parlamentarul care în egală măsură a protestat la Cotroceni alături de Ilie Toma – parlamentar aflat la prima legislatură.

Aceştia din urmă, pesediştii, ştiu ce înseamnă să ai puşculiţa CEH la îndemână. Mai ales că este cunoscut faptul că românii nu fac politică de dragul artei politice, de dragul creşterii nivelului de trai din România sau eventual cu gândul la normalizare sau progres. Românii fac politică pentru a obţine beneficii personale. Şi acestea pot merge până la cel mai umil beneficiu posibil, respectiv „un biet loc de muncă”. Cu menţiunea că locul trebuie să fie în „sistemul de stat”, fiindcă aici stabilitatea este confortabilă şi ea se pliază perfect pe profilul „uscat, resemnat şi neperformant” al clientelei de care vorbeam.

Şi cum ministerul este la ALDE, iar bunele intenţii ale celor din PSD nu puteau ajunge la hunedoreni, a fost dus în minister un secretar de stat – Doru Vişan, fost director la Termocentrala Paroşeni. Care director a plecat la Bucureşti cu tot cu staff. Aşa au părăsit CEH şi două dintre juristele CEH, Gabriela Pîciu şi Bianca Modrea. Cei de la Paroşeni spun că Vişan a plecat cu tot cu maşina de la Termocentrală.

Cu alte cuvinte au împărţit iar bucata CEH, pentru că Vişan are în directă supraveghere CEH, alături de Complexul Energetic Oltenia şi Compania Naţională a Uraniului. Companie a Uraniului care a fost condusă până de curând tot de un hunedorean, Dorin Adam, care nu este un necunoscător al Văii Jiului, legăturile lui cu mina Petrila fiind strâns legate chiar de nişte cercetări într-un dosar penal care evidenţia tocmai tactica clasică prin care a fost „eficientizat” întotdeauna mineritul „raportări/procese verbale” contra-făcute, adică prestăm de doi lei, dar primim 2.000 de lei. Despre acest dosar de care vorbesc are cunoştiinţă directă, ca fost angajat la mina Petrila, inclusiv actualul şef al SRI Hunedoara, Daniel Borhină, finul fostului şef al SRI Petroşani, Mircea Iosif Miclea.

În contextul politic prezentat şi cu protecţia de rigoare, nimeni nu îşi va asuma întru totul situaţia CEH. Şi atunci, foştii directori kamikaze, ajunşi în scaunele de la CEH cu misiune clară şi faţă de care nimeni nu a mişcat vreun fir de praf, nimeni nu i-a întrebat de ce arată aşa tabloul economic sau cel investiţional, speră în continuare să-şi reia postura de „general”. Aşa au apărut pe piaţa numele lui Nicolae Drăgoi – directorul recunoscut în activitatea sa profesională doar prin legătura strânsă cu directorul extremă urgenţă, directorul comercial Adrian Suciu care înnoda contracte benefice, grase. Tot în sfera pronosticurilor politice a reapărut şi numele lui Viorel Stancu, director general de două ori, susţinut de zona metropolitană a Văii Jiului – sferele de influenţă de la Mina Livezeni.

Cei din PSD Hunedoara nu vorbesc deschis despre acest subiect,, fiind unul sensibil, şi dacă ne uităm strict spre coşul angajaţilor, coş care nu poate fi răsturnat dintr-o singură mişcare.

Şi dacă nu vor putea răsurna coşul, angajaţii se aşteaptă la tachinări directe între cele două forţe politice din arcul guvernamental. Adică faza care pe care…

Ramona ROŞULESCU

sursă foto giurgiu.net

News

Comenteaza

Comenteaza