Am trăit în Valea Jiului, o parte încă îmi este acolo căci e casa mea, locul copilăriei mele. Ocupaţia de bază a oamenilor este mineritul, dată fiind lipsa altor posibilităţi. Ei bine, voi vorbi puţin despre acei oameni care coboară sute de metri sub pământ, pentru care soarele apare pe cer abia la ora 14.
Tata a lucrat peste douăzeci de ani într-un astfel de loc şi, de cele mai multe ori, aveam sufletul cât un purice de teamă că ar putea să nu se mai întoarcă. Nu ar fi fost primul şi nici eu nu am fost primul căruia i s-a chircit sufletul de griji. Oamenii ăştia, ai căror obraji sunt acoperiţi de praful cărbunilor, au un suflet mare – mărimea sufletul lor este comparabil cu adâncimea la care coboară – şi un curaj şi mai mare. Deşi, nu îşi arată teama, o au în ochi atunci când îşi săruta copii şi nevasta şi se îndreaptă spre intrarea către fundul pământului. Muncesc din greu pentru familie, pentru a le asigura copiilor o viaţă lipsită de multe griji. Riscă pentru un salariu mizer şi rar, cu ochii limpezi, şi-au spus nemulţumirile.
Nu au sufletul acoperit de praful huilei. Acel praf negru şi înecăcios i-a ajutat să îşi şlefuiască ceea ce poartă în piept. Au învăţat din greutăţi, din lipsurile cu care s-au confruntat uneori, cu mirosul morţii ce le intra uneori pe sub uşă. Iar cei care şi-au pierdut viaţa în mine, sunt eroi, chiar dacă nimeni nu le-a făcut un monument. Au luptat pentru ce aveam mai sfânt – familiile lor! Dumnezeu să îi odihnesacă!
L-am respectat mereu pe tata pentru ceea ce face. I-am mulţumit, chiar dacă nu verbal, ci doar în suflet, pentru că îşi riscă viaţa pentru noi. I-am urat, tot în suflet, noroc bun şi aşteptam cu nerăbdare ora 14, când venea de la muncă. Mă uitam pe geam, să-l zăresc. Când întârzia, mă rugam să fie bine. Din nou, nu sunt singurul care a trecut prin astfel de momente. Deseori, îl vedea ostenit, uneori lovit, dar niciodată nu l-am auzit plângându-se. Aşa sunt minerii, îşi duc treaba la bun sfârşit, căci sufletul le aduce aminte de ceea ce au acasă.
Vă respect, oameni dragi!
Să fiţi sănătoşi!
http://jurnalulunuiadam.com
