Complexul Energetic Hunedoara nu poate exista decât dacă va fi aşezat pe o piaţă realistă, gândită pe termen mediu şi lung, piaţă abordată corect din punct de vedere profesional şi instituţional.
Victor Grigorescu – fost expert senior al Direcției Generale de Administrare și Privatizare Companii din cadrul Departamentului pentru Energie pe mandatul ministrului Răzvan Nicolescu – susține și el că structurii energetice hunedorene îi poate fi oferită o şansă de supraviețuire și chiar de dezvoltare dacă este acceptată o elasticitate instituţională şi o abordare matură a partenerilor interesaţi să investească în România.
Victor Grigorescu vede cărbunele drept o resursă esențială pentru securitatea energetică a României.
„Este timpul să dăm şansa unor iniţiative reale, într-o altă direcţie şi să scăpăm de tentaţia soluţiilor pe termen scurt, fără orizont, fără viitor” – scrie Victor Grigorescu.
Interesul americanilor de la Quintana Minerals pentru Complexul Energetic Hunedoara rămâne în analiza specialiştilor șansa de supraviețuire a structurii energetice hunedorene. Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat, în decembrie, pentru Gazeta de Dimineaţă, că investitorul american interesat de CEH poate reprezenta o soluţie realistă pentru structura hunedoreană.
Părerea lui Nicolescu nu este solitară.
”Energia produsă în Valea Jiului acoperă circa 7% din consumul naţional, dar cu ce costuri?! Interesul unor investitori de marcă pentru privatizarea Complexului este un prim pas. Spre exemplu, o companie americană, despre care s-a vorbit deja în spaţiul public, gestionează active financiare de aproape 1 miliard de dolari în sectorul energetic”, scrie Victor Grigoresu, citat de adevarul.ro
Este vorba despre Quintana Minerals, companie care și-a manifestat interesul față de Complexul Energetic Hunedoara, în urma discuțiilor purtate cu fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu.
”Companiile multinaţionale au propria birocraţie când vine vorba de investiţii costisitoare peste mări şi ţări, iar avantajul unor societăţi precum cea amintită este că deciziile investiţionale depind de un cerc restrâns de oameni de afaceri care gestionează inclusiv propriile disponibilităţi financiare, au experienţă dovedită în sector şi reputaţie solidă în mediul lor profesional, suficiente atribute încât să poată pune pe picioare afaceri importante. Ce cer la schimb? Cadru juridic şi fiscal predictibil, un parteneriat real cu autorităţile publice, locale sau centrale, pentru a implementa împreună procese complexe şi, adeseori, dureroase de restructurare şi eficientizare”, mai spune Grigorescu.
Sursa citată precizează că în ultimele luni (cele 10 în care a lucrat la Departamentul pentru Energie) a întâlnit mulţi oameni real interesaţi de sorta Văii Jiului, dar şi idei vechi,” încă pe tapet, în ciuda faptului că, după atâţia ani, niciuna nu pare a-şi fi dovedit viabilitatea”.
Cărbunele este considerat de Victor Grigorescu esenţial pentru securitatea energetică a României.
”Astăzi, există puţine surse de energie cu un grad de sustenabilitate mai mare, în ciuda controverselor legate de costurile de exploatare sau de mediu. Dacă gazul nu mai curge prin conducte, dacă nu bate vântul sau lacurile de acumulare sunt insuficient alimentate, cărbune avem cu certitudine. Putem produce energie electrică, agent termic, iar într-un orizont de timp rezonabil îl vom putea probabil gazeifica. Cărbunele este o alternativă de ultim resort. Am restructurat ani de zile sectorul minier românesc în sensul reducerii capacităţilor de producţie. Avem chiar un operator economic care se ocupă exclusiv şi corect, de altfel, de închiderea minelor. După 25 de ani de declin, poate justificat, în sectorul minier românesc, susţin că a venit vremea să dăm şansa unor iniţiative reale, într-o altă direcţie şi să scăpăm de tentaţia soluţiilor pe termen scurt, fără orizont, fără viitor”, a completat Vlad Grigorescu.
Victor Grigorescu a fost şi atașat comercial al României la Uniunea Europeană înainte de a lucra în minister.
”Ca și fostul meu coleg și eu cred în oportunitatea de a atrage Quintana într-un parteneriat cu cei de la Complexul Energetic Hunedoara. În felul acesta s-ar putea relansa mineritul, păstra locurile de muncă pe termen lung și consolida parteneriatul strategic cu SUA. Vom vedea în lunile următoare dacă se va întâmpla ceva”, a scris, marți, pe contul personal de Facebook, fostul ministru Răzvan Nicolescu.
Al doilea deţinător de rezerve de cărbune din Statele Unite ale Americii este interesat de Complexul Energetic Hunedoara. Quintana Minerals Corporation a trimis, zilele trecute, Departamentului pentru Energie, o scrisoare de intenţie prin care îşi manifestă interesul în privatizarea Complexului Energetic Hunedoara.
În luna septembrie, ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, s-a întâlnit , la Houston, cu reprezentanţii mai multor importante companii americane. Atunci a avut loc şi o primă discuţie cu Corbin Robertson, preşedintele Quintana Minerals Corporation. Ulterior demersurile Departamentului pentru Energie au continuat şi rezultatele au apărut în luna decembrie. Actuala conducere a Ministerului Energiei va trebui să continue discuțiile cu reprezentanții companiei americane.
Andrei Gerea, ministrul în funcţie, a declarat şi el pentru GDD, că vede în varianta Quintana o oportunitate.
Mihaela MIHAI
